$$$

 De unde provine expresia „cine nu riscă — nu bea șampanie”?

Tuturor le este cunoscut acest adagiu, rostit adesea atunci când vine vorba despre curaj și îndrăzneală. Puțini știu însă că originea sa nu are nimic metaforic. Povestea începe în Franța — patria veritabilului șampanie — și se leagă de numele doamnei Clicquot, care avea să devină o legendă a lumii vinificației.

După moartea soțului, tânăra văduvă Barbe-Nicole Clicquot, fără a se înfricoșa de greutăți, a hotărât nu doar să continue afacerea lui, ci să transforme mica podgorie de familie într-un imperiu viticol respectat. Ea s-a concentrat asupra producerii vinurilor spumante — șampania — și a reușit să desăvârșească tehnologia, dăruind băuturii finețe, limpezime și noblețe. Grație ei s-a născut ceea ce cunoaștem astăzi drept „șampania Văduvei Clicquot”.

Totuși, șampania acelor vremuri ascundea un pericol. Din pricina particularităților fermentației, sticlele explodau adesea. Și nu era doar un simplu „poc!”, ci un risc real pentru viață: cioburile puteau răni grav lucrătorii din pivnițe. Somelierii care coborau să aducă o sticlă dovedeau adevărată temeritate, căci nu știau niciodată cum avea să se încheie încercarea.

Se spune că atunci, printre vinificatori, a prins viață zicala: „Cine nu riscă — nu bea șampanie”. Și la început ea era înțeleasă literal! Pentru a pune mâna pe o sticlă prețioasă din pivniță, trebuia cu adevărat să îți asumi primejdia.

În timp, riscul s-a diminuat: s-au inventat costume de protecție speciale pentru muncitori, iar apoi s-au perfecționat metodele de producție. Însă expresia a rămas și a depășit hotarele regiunilor viticole franceze. În secolul al XX-lea a devenit o locuțiune cu înțeles simbolic: fără hotărâre nu există biruință, fără risc nu există desfătare, fără curaj nu există rezultat.

Astăzi, cuvintele nu se mai referă doar la șampanie, ci la însăși esența vieții. Căci, într-adevăr — pentru a atinge ceea ce îți dorești, uneori trebuie să riști. Altfel, nu-ți rămâne decât să privești cum alții ridică paharul pentru propria fericire.