La revedere
Astăzi, iubita mea și-a luat la revedere,
Păstram acest cuvânt în cordul meu bolnav,
Eu nu i-am reproșat că l-a tras cu putere
Și-n locul lui e-acum un gol jilav.
Nimic nu va putea să umple golul,
Inima-mi se va-mbolnăvi de igrasie,
Cu putregai se va îmbogăți nămolul
Și-mi va fi greu să mă miros și mie.
Mă voi călugării în sinea vieții mele,
Într-o chilie cu miros de moarte,
Îmi va fi dor de soare și de stele
Și o s-aștept ca dricul să mă poarte.
De ce să mai trăiesc dacă am suflet negru
Și gândul mi se pierde-n fundătură,
Am timp o veșnicie să ajung integru,
Voi căuta sa merg în iad pe scurtătură.
Mă chinuie tristețea că nu mai e iubire,
Mă văd întins pe roata nepăsării,
O să mă sfâșie singurătatea în neștire,
Până când voi cădea-n groapa uitării.
N-a spus adio iubita mea iubită,
Dar eu nu cred că voi avea putere
S-o mai întorc din drum că-i zăpăcită
Și mă omoară simplu cu la revedere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu