$$$

 Eugeniusz Łazowski a fost un medic polonez care a salvat mii de evrei în timpul Holocaustului, simulând, împreună cu prietenul său, Stanisław Matulewicz, o epidemie de tifos și exploatând astfel patofobia germanilor. În această încercare temerară, își punea viața în primejdie, riscând condamnarea la moarte, pedeapsă aplicată polonezilor care ofereau ajutor evreilor în acea epocă întunecată.

Łazowski a supraviețuit războiului și, în 1958, a emigrat în Statele Unite, unde și-a continuat profesia de medic până la sfârșitul anilor ’80. S-a stins din viață în 2006, la Eugene, statul Oregon, alături de fiica sa.

Înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Eugeniusz Łazowski își obținuse diploma de medicină la Universitatea „Józef Piłsudski” din Varșovia. Pe durata ocupației germane, locuia la Rozwadów, împreună cu soția și fiica lor cea mică. Exersa medicina împreună cu vechiul său prieten din școală, doctorul Stanisław Matulewicz. Acesta descoperise că, injectând oameni sănătoși cu bacterii moarte din Proteus OX19, analizele ieșeau pozitive pentru tifos, fără a provoca însă simptomele bolii. Cei doi medici au pus la cale un plan secret pentru a salva sate întregi din împrejurimile Rozwadówului și Zbydniovului, nu doar de la munca forțată, ci și de la exterminarea nazistă.

Astfel, Łazowski, supranumit „Schindler al Poloniei”, a orchestrat o falsă epidemie de tifos, reușind să salveze circa 8.000 de evrei de prigoana nazistă. Folosind știința medicală ca armă subtilă, a înșelat autoritățile germane, ocrotind atât comunitățile evreiești, cât și familiile poloneze de la deportarea în lagărele morții.

Întrucât evreii infectați erau uciși, Łazowski și Matulewicz inoculau bacteriile doar țăranilor polonezi din satele din jurul ghetoului. Teroarea germanilor față de boală a făcut ca aceștia să evite trimiterea „infectaților” în lagărele de muncă, impunând chiar carantina întregii regiuni. În felul acesta, au fost salvate atât familii poloneze de la deportare, cât și familii evreiești de la execuție.

Cu timpul, autoritățile germane au început să bănuiască ceva: dacă orașul era copleșit de tifos, cum se face că nimeni nu murea din această cauză? Pentru a lămuri situația, a fost trimisă o comisie de medici germani. Întâmpinați de însuși doctorul Łazowski, aceștia au fost ospătați și amețiți cu băutură după un drum istovitor. A doua zi, el le-a prezentat probe de sânge deja pregătite de la „infectații” polonezi. Ancheta s-a încheiat repede, iar carantina a rămas în vigoare până la intrarea trupelor sovietice în oraș.

Despre destinul său există un film documentar intitulat Private War, realizat de producătorul de televiziune Ryan Bank, inspirat din mărturiile celor ale căror familii au fost salvate prin aceste „epidemii inventate”.