.
M-am întâlnit cu tot trecutul, tată,
Cu oameni care-ți știu și plâns și glas,
Mi-au povestit de strângeri vii de mână
Și mi-au rostit tot dorul ce-a rămas.
O doamnă, din Oltenia cu vreascuri,
Mi-a spus că te-a-ntâlnit, când erai mic,
Că așteptai un tren în gara goală,
Cu ochi albaștri inverzind spre spic.
Adolescenți erați și, spune dânsa,
In trenuri diferite vă urcați,
Spre Băilești, spre zări nemărginite,
Spre sud, spre vest, spre vechiul Romanați.
Aveai în frunte ochii mei de astăzi
Și-n inimă purtai din stâlpii drepți,
Acum, când pașii tăi îmi află calea,
Nu știu ce trenuri vrei să mai aștepți.
M-am întâlnit cu tot trecutul, tată,
Și mi-am răspuns la mii de întrebări.
E dor de tine peste tot în țară
Și ochii tăi sunt rătăciți prin gări.
Dar am să-i caut și, cu lăcomie,
Am să îi rog lumină să-mi mai dea
Și să se-așeze, cât așteaptă trenuri,
Pe un peron deschis în fruntea mea.
13 aprilie 2025, Cluj-Napoca
Ana-Maria Păunescu
@reper
#totusipoezia, #anamariapaunescu, #flacaraluiap
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu