LUMINA ÎNVIERII
SABIN POP
Când piatra rece-L închidea
în noaptea grea, de dor și jale,
nici luna nu mai strălucea:
plângea tăcerea peste vale,
dar zorii, scuturați de noapte,
și îngerii, dădeau de veste,
că pentru nemurirea vieții,
Cristos a înviat... și este!
*
Mormântul gol – și neînchis,
e semnul viu al măreției
că Cel ce a murit pe cruce
este-mplinirea profeției.
Se reaprind lumini în inimi,
se spală lacrima de chin
și spaima morții e învinsă
de Fiul Tatălui Divin,
iar munții cântă, cerul cerne
o ploaie caldă de senin,
și-n dimineața Învierii
sfârșește-al vieţii negru chin.
Cristos a înviat și-n lume
revarsă harul Său cel sfânt –
Izbavitorul omenirii
E Domn, și Frate, pe Pământ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu