Z$$$$

 LUMINIȚA  GHEORGHIU ...

   S-a stins pe 4 iulie 2021...

......„Iubesc toate filmele în care am jucat, le iubesc pe toate, pentru că sunt parte din mine. Chiar dacă rolurile au fost mai mici şi n-au fost partituri foarte mari, cred că au fost vreo patru sau cinci partituri mari, am participat foarte mult cu sufletul”

      -Luminița Gheorghiu s-a născut la 1 septembrie 1949. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din Capitală în 1972, la clasa profesorului Ion Cojar. 

    „Eu m-am pregătit să fac teatru, filmul m-a ales şi sunt foarte recunoscătoare pentru acest fapt, dar pentru mine este aceeaşi meserie, şi anume cea de actor. Fie că eşti în faţa camerei, fie că eşti în faţa publicului într-o sală de teatru, este la fel de important şi la fel de dificil”

    -Luminița Gheorghiu a primit în 2009, în cadrul Galei de premiere a Festivalului Internațional de Film de la Iași, Premiul de Excelență pentru întreaga carieră.

    -Pentru apariția în „MOARTEA DOMNULUI LĂZĂRESCU ”, primește Premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin la LOS ANGELES, la gala premiilor Asociației Criticilor de Film din 14 ianuarie 2007.    

   - Pentru rolul asistentei medicale MIOARA AVRAM din „MOARTEA DOMNULUI LĂZĂRESCU ”, LUMINIȚA GHEORGHIU a obținut, în 2005, premiul „BAYARD D'OR ” pentru cea mai bună actriță, la Festivalul Filmului Francofon, desfășurat în BELGIA.

A câștigat distincția URSUL de AUR la Festivalul Internațional de Film de la BERLIN, pentru filmul „POZIȚIA COPILULUI ”-2013.

   -A primit premiul Academic UCIN pentru rolurile din filmele „POZIȚIA COPILULUI ” și „SUNT O BABĂ COMUNISTĂ ”, la Gala Premiilor Uniunii Cineaștilor din ROMÂNIA, 2014

   -În cadrul celei de-a patra ediții a Galei Premiilor GOPO din 29 martie 2010, LUMINIȚEI GHEORGHIU i-a revenit trofeul pentru Cea mai bună actriță în rol secundar, pentru rolul din filmul „FRANCESCA ”.

    -„Am avut un an foarte bun. Am avut premiera cu «SUNT O BABĂ COMUNISTĂ » chiar de 23 august anul trecut, iar apoi premiera de la BERLIN cu «POZIŢIA COPILULUI ». În 2014 culeg roadele acestor două filme pe care le-am făcut, o mare bucurie pentru mine. 

Nu mi s-a părut complicat deloc să intru în pielea personajului din «POZIŢIA COPILULUI », pentru că scenariul era foarte bine scris, în primul rând.

În al doilea rând, pe un scenariu atât de bine scris, Dumnezeu dă actorului inspiraţie, pentru că dacă tu, actorul, nu ai inspiraţia ta, Dumnezeu nu te poate ajuta, în mod categoric. Am fost atât de atentă la tot ce mi-a oferit scenariul. În plus, parcă mă jenez să zic, talent, pentru că orice actor trebuie să aibă talent. Poate se cheamă inspiraţie… 

Trebuie să fim cu o anumită decenţă lăsată de bucuriile pe care ni le oferă Dumnezeu din când în când, un regizor care te distribuie, sau un scenarist care-ţi oferă o partitură minunată. 

Am mai colaborat la «MOROMEŢII » cu STERE GULEA. A fost o întâmplare mai mult decât fericită. De fapt, s-a dovedit a nu fi fost o simplă întâmplare, ne-am reunit eu cu STERE GULEA şi VIVI DRĂGAN şi după părerea mea, «SUNT O BABĂ COMUNISTĂ » a ieşit un film foarte bun”...

Actriţa, care a jucat roluri precum cel al „CARINEI “ din filmul „MOROMEŢII “, asistenta din „MOARTEA DOMNULUI LĂZĂRESCU “ al lui CRISTI PUIU şi a câştigat URSUL de AUR cu filmul „POZIŢIA COPILULUI “, s-a stins din viaţă pe 4 iulie, 202 1...

Text preluat

&&&

 Mirabela Dauer a făcut una dintre cele mai dureroase mărturisiri din viața sa. Artista a dezvăluit că nu și-a mai văzut fiul de 24 de ani și că acesta nu i-a spus niciodată „mamă”. În spatele zâmbetului și al unei cariere care a adus bucurie milioanelor de români se ascunde o dramă pe care a purtat-o în tăcere timp de decenii.

Ruptura s-a produs după divorțul de al doilea soț, despre care Mirabela Dauer a povestit că a fost extrem de violent. Artista a declarat că a încercat chiar să fugă cu băiatul pentru a-l proteja, însă, în contextul legislației și al deciziilor din acea perioadă, copilul i-a fost luat. De-a lungul anilor a purtat mai multe procese și a încercat în repetate rânduri să refacă legătura cu fiul ei, însă fără succes.  

Singura apropiere a venit când băiatul avea aproximativ 16 ani, însă relația nu s-a reconstruit. Mirabela Dauer a povestit că, după acel moment, fiul ei s-a îndepărtat din nou, iar de peste două decenii nu s-au mai văzut. Cu toate acestea, artista spune că nu îi poartă ură și că își dorește doar să fie sănătos și fericit. Confesiunea ei este una dintre cele mai emoționante făcute vreodată și arată că, uneori, cele mai grele răni nu sunt cele pe care le vede lumea, ci cele pe care o mamă le poartă în suflet o viață întreagă.  

#MirabelaDauer #PoveștiReale #Celebrități #Familie #Confesiuni #Viață #Emoție #România #DinVietileLor #Res pect

$$$

 Klara Hitler nu și-a imaginat niciodată că dragostea nesfârșită pentru fiul ei va forma cel mai temut monstru din istorie. Asta e viața tragică a mamei dictatorului. Marcată de fatalitate, Klara a văzut cum trei dintre primii ei copii au murit în câteva săptămâni de difterie. Disperată incerca să salveze singurul lucru pe care îl mai avea , Adolf, un copil bolnav pe care l-a salvat din bătăile brutale ale unui tată tiranic. Ea era singurul lui refugiu, iar el o idolatriza obsesiv. Dar soarta a avut o lovitură finală. În 1907, o durere in piept insuportabilă a condus-o la cabinetul lui Eduard Bloch, un respectat medic evreu care a diagnosticat-o cu cancer mamar avansat. Soluția medicală a vremii a devenit un adevărat coșmar: o mastectomie dureroasă și tratamente zilnice dureroase cu iodoform, un compus chimic coroziv care a ars pielea și a otrăvit-o încet. Aflând despre gravitate, Adolf, la doar 18 ani, și-a abandonat visele artistice la Viena și a alergat la ea . S-a transformat în asistenta ei absolută: gătea, făcea curățenie în casă și petrecea nopți la lumina lumânărilor ținându-o de mână în timp ce țipa de durerea tratamentului. Legătura dintre ei a fost incomparabila, dar știința a eșuat. Klara a murit într-un decembrie rece, lăsându-și fiul a dispărut în dureri devastatoare. Dr. Bloch a scris în jurnalele sale că în cei patruzeci de ani de carieră nu a văzut niciodată un tânăr atât de profund distrus de durere. Adolf a purtat cu el portretul Klarei până în ziua sinuciderii  în buncăr. Cel mai șocant lucru la această dramă reală s-a petrecut zeci de ani mai târziu. Când regimul nazist a început persecuția brutală evreiască, dictatorul a intervenit personal pentru a proteja un singur om din toată Europa: Dr. Bloch. A ordonat Gestapoului să-l escorteze afară din țară și i-a permis să-și păstreze banii pentru a fugi în America.

 Un paradox istoric : Monstrul care a exterminat milioane a salvat viața medicului care a încercat să atenueze suferința iubitei sale mame..

 Sursa  : Curiozități și glume  2.

$$$

 Czesława Kwoka avea doar paisprezece ani când oroarea nazistă a deposedat-o de identitate, de cămin și de viitor, transformând-o în cea mai înfiorătoare față a Holocaustului. Originară din Zamość, o regiune poloneză pe care regimul intenționa să o golească și să o colonizeze cu cetățeni germani, a fost smulsă din viața de zi cu zi împreună cu mama ei și închisă într-un vagon de vite spre lagărul de exterminare de la Auschwitz. La trecerea acelor porți de fier, mașinăria dezumanizării a fost imediat activată. Sistemul necesita catalogarea meticuloasă a fiecărui prizonier, așa că a fost forțată să pozeze pentru camera fotografului Wilhelm Brasse, un prizonier politic polonez obligat să documenteze fețele victimelor. Chiar înainte de declanșarea declanșatorului, s-a desfășurat scena care avea să rămână pentru totdeauna gravată în memoria fotografului și în istoria omenirii. Czesława, o copilă speriată care nu înțelegea limbajul răpitorilor ei, nu a reacționat atât de repede pe cât i-a cerut unul dintre gardienii nemiloși ai lagărului. Femeia înfuriată a lovit-o brutal în față cu un băț. Brasse a povestit ani mai târziu că fata și-a șters lacrimile și sângele de pe buza crăpată înainte de a privi insistent în obiectiv. Acea privire, surprinsă din trei unghiuri diferite, nu reflectă înfrângere, ci o demnitate neclintită, o licărire de umanitate pură care îi sfidează pe cei care îi chinuiau. Calvarul micuței Czesława în acel iad a durat  trei luni. Mama ei a murit în februarie 1943, iar câteva săptămâni mai târziu, pe 12 martie, ofițerii i-au oprit inima injectându-i o doză letală de fenol. Naziștii au încercat să-i șteargă existența arzând arhivele înainte de eliberarea lagărului, dar Brasse și alți prizonieri și-au riscat viața pentru a ascunde negativele, salvând acest fragment de memorie. Astăzi, privirea eternă a lui Czesława Kwoka continuă să provoace întreaga lume din trecut, amintindu-ne de fragilitatea libertății..

 Sursa  : Curiozități și glume 2 .

$$$

 4  IULIE - ZIUA  INDEPENDENȚEI SUA

LEGENDA  REALIZARII  PRIMILUI  STEAG AL  STATELOR  UNITE  ALE  AMERICII🇺🇸

Data de 4 iulie 1776 este cunoscuta in istoria universala ca ziua Declararii Independentei americanilor fata de Imperiul Britanic, eveniment care a condus la nasterea Statelor Unite ale Americii ca entitate suverana. In prezent 4 iulie este ziua cand sunt celebrate valorile americane, si una dintre ele este steagul American. 

Betsy Ross este amintită ca o artistă în realizarea steagurilor în timpul Revoluţiei Americane. Conform legendei create în jurul primului steag american, în iunie 1776, Betsy ar fi fost vizitată de George Washington, George Ross şi Robert Morris, la vremea respectivă toţi trei fiind membri ai Congresului Continental. Betsy se întâlnise anterior cu Washington, datorită afiliaţiei commune la biserica Christ Church (în plus ea cususe nasturi şi butoniere pentru jachetele acestuia), iar George Ross era unchiul lui John. Ei anunţaseră că formaseră acel "comitet de trei"! Veniseră cu gândul de a-i propune să coasa un steag format din "stele şi dungi", ce urma să devină primul steag american. Regula era ca stelele să aibă şase colţuri, dar Betsy s-a opus, susţinând că stelele cu cinci colţuri ar fi mai potrivite. Lui Washington nu-i convenea schimbarea, deoarece credea că o stea cu cinci colţuri era mai greu de conceput decât una cu şase. Atunci, Betsy a luat o bucată de hârtie şi a realizat numaidecât o stea perfectă, cu cinci colţuri. Ea a realizat primul steag cu stele şi dungi care mai dăinuie şi astăzi. Povestea primului steag american s-a raspandit insa mai tarziu, cand nepotul lui Betsy, William Canby a prezentat Societatii Istorice din Pennsylvania, in 1870, o scrisoare in care spune povestea bunicii lui despre crearea steagului, asa cum o auzise el in familie.

La mulți ani poporului american!🇺🇸 

Pictura: The “Betsy Ross flag” 

Painting depicting the story of Betsy Ross presenting the first U.S. flag to General George Washington, by Edward Percy Moran, c. 1917

Sursa de informatii : Wikipedia

$$$

 Pe 4 IULIE.1960 s-a născut la Oradea, jurnalista și prezentatoarea de televiziune CRISTINA ȚOPESCU  fiica cunoscutului comentator sportiv CRISTIAN ȚOPESCU  A urmat Facultayea de limbi și literaturi străine în cadrul Universității din București, secția engleză- italiană. A fost prezentatoate tv de emisiuni pentru copii, emisiuni pentru tineret, prezentator programe și emisiuni de divertisment.

În 1989 a vrut să fugă din România, pentru a ajunge la mama ei în Germania, dar a fost prinsă și arestată. A fost eliberata pe 29 Decembrie 1989. A avut o carieră de 30 de ani ca jurnalistă. Nu a fost căsătorită niciodată, si nu a avut nici copii. A  trăint o poveste de dragoste timp de cinci ani,cu Ștefan Bănică junior, pe la începutul anilor '90., Cei doi s-au despărțit în final din cauza violenței lui Stefan

care era impulsiv, agresiv, ,folosea injurii și aveau loc chiar si bătăi. O altă relatie a mai avut-o cu analistul politic Dan Andronic. A lucrat și ca prezentator la postul de televiziune PRIMA, iar apoi la ANTENA 3. S-a stins din viață la vârsta de 59 de ani. în locuința ei din Otopeni.O vecină a anunțat Poloția că nu a mai văzut-o de zile bune. Ajunsi la fața locului au găsit-o moartă. Murise în urmă cu două săptâmâni, singură, în somn din cauza unui infarct miocardic acut, A murit la sfârșitul anului 2019 și a fost găsită pe 12 Ianuarie 2020. Pe 16 Ianuarie 2020 a fost incinerată la Crematoriul Vitan Bârzești din București

Pe 4 IULIE.1960 s-a născut la Oradea, jurnalista și prezentatoarea de televiziune CRISTINA ȚOPESCU  fiica cunoscutului comentator sportiv CRISTIAN ȚOPESCU  A urmat Facultayea de limbi și literaturi străine în cadrul Universității din București, secția engleză- italiană. A fost prezentatoate tv de emisiuni pentru copii, emisiuni pentru tineret, prezentator programe și emisiuni de divertisment. 

De la suflet pentru sufl ete

&&&

 POVESTEA ACTORULUI VISTRIAN ROMAN

Vistrian Roman a jucat în mai multe piese TV, filme și spectacole. De departe, cel mai îndrăgit rol rămâne cel a tatălui Pistruiatului.

Vistrian Roman s-a născut la data de 15 mai 1941 în Dej. La naștere, Vistrian Roman a primit un alt prenume: Nicolae, însă numele de alint avea să rămână toată viața. Provine dintr-o familie numeroasă cu mulţi fii şi fiice unde tatăl său era preot ortodox.

„Pistruiatul”, „Neînvinsă-i dragostea”, „Miezul fierbinte al pâinii”, „Pădurea nebună”, „Trandafirul galben”, „Al treilea salt mortal”, „Reţeaua „S” ”„Acţiunea Autobuzul”, „Pentru patrie”, „Anotimpul mireselor”, „Vârstele omului”, „Peripeţiile unui om de afaceri” sunt doar câteva dintre filmele în care Vistrian Roman a lăsat puțin din viața sa.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L.Caragiale (promoţia 1964), apoi, marele  actor a jucat pe scenele teatrelor „Alexandru Davila” din Piteşti, „Teatrul Mic” din Bucureşti şi „Teatrul Naţional” din Cluj.

După Revoluţia din Decembrie 1989, s-a mutat la Cluj-Napoca, având două locuri de muncă: ca actor la Teatrul Naţional local şi profesor la Universitatea Babes-Bolyai

Vistrian Roman a murit la Cluj, în 3 iulie 1994, în urma unui accident cerebral. Conform wikipedia, politica abuzivă a directorului de teatru l-a dus la disperare, cauzând în final moartea sa, din cauza unui accident vascular cerebral, după ce a stat o lună în agonie, la secția de terapie intensivă. Actorul are doi copii: Alexandru şi Diana.

De marele actor și-a adus aminte și Pavel Bartoș. Într-un interviu acordat cotidianului Adevărul, el a povestit: „La probele de admitere la Cluj. Trebuia să zicem şi poezie lirică. „Da, doamnă, la Bacalaureat asta am învăţat, patru stofe din «Floare albastr㻓. Am trecut pe foaie Mihai Eminescu. M-am dus în prima zi şi am zis ce aveam de zis. Era acolo Vistrian Roman, Dumnezeu să-l odihnească, care m-a întrebat: „Nu ai şi ceva liric? Spune «Floare albastr㻓. Pfff! Asudam, tremuram, virgulă la virgulă, lacrimă la lacrimă. Dar ştiam doar patru strofe! Şi cu două cuvinte înainte să termin cât ştiam, mi-a zis „Bravo, gata!“. A doua zi, la examen, venise cineva: „Ne mai spui o dată poezia «Floare albastră»?“. Iarăşi am spus-o , dar acum m-au lăsat până o ştiam. Mamă, şi am început cu o criză de tuse de acolo de unde nu mai ştiam (râde). „Vai, s-a înecat băiatul! Gata, gata!“ Acela a fost cel mai important moment al meu de actorie. Puteam să iau premiul de interpretare. Ştii ce am făcut după aia? M-am dus acasă şi am învăţat „Floare albastră“ (râde). Bineînţeles că nimeni nu m-a mai întrebat de poezie. Dar am învăţat-o! Am intrat, aşadar, la facultate în Cluj şi am dat peste o trupă senzaţională. A fost o gaşcă cu oameni care dăduseră a şaptea-a opta oară, oameni care voiau altceva de la viaţă, eram zece în clasă. Perioada studenţiei a fost cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea. Atunci eram lipsit de responsabilităţi. Atunci, dacă nu mai voiam să lucrez, nu mai lucram“. 

„Ca să fiu cît se poate de succint, m-ar interesa să întruchipez un erou cu atitudine ironică, într-o penumbră misterioasă şi cu un caracter enigma­tic”, spunea actorul într-un interviu pentru Revista Cinema.

Potrivit actriţei Melania Ursu, Vistrian Roman avea multe calități: dicţia şi vocea perfecte ,care îi confereau posibilitatea de a recita într-un mod original, greu de egalat. Actorul a realizat astfel înregistrări memorabile la radio şi televiziune, a urcat pe scenă alături de monştri sacri ai teatrului românesc şi a jucat în nenumărate filme.

„A fost stimat şi iubit. Vistrian era disciplinat, bine crescut, calm, plin de umor, un coleg deosebit. Avea o fire nobilă, nefiind trufaş, chiar dacă avea o mândrie firească pentru că ştia că este un actor de frunte şi un intelectual deosebit”, au povestit cei care l-au  cunoscut.

Dogaru Adi