***

 HAI SĂ DESENĂM "PACE"

Hai împreună, lume dragă, să desenăm "PACE" dorită,

Cu o căldură sufletească și marea dorință strălucită,

Luând orientirul, pentru bună măsură cât mai curând,

De-a semăna câmpurile cu pâine, posibilitate având...

Să lăsăm deoparte norii durerii noastre de pe cer

Și să spălăm soarele cu roua zorilor dimineții mister.

Atunci vântul va trage pânza lui albă cu fericire mereu 

Și sufletele noastre va lumina cu lumina lui Dumnezeu!

Hai să avem grijă de casa părintească, toți împreună,

Străduindu-ne fără a distruge cândva pe Mama Natură!

Și să îngropăm sabia tuturor discordiilor, fără niciun greu,

Șoptind deja cu inimi curate, rugăciuni către Dumnezeu!

Și-n ciuda celor care doresc să tragă cu gloanțe de calitate,

Noi vom preface armele lor în pluguri trainice pe toate...

Pentru ca mamele să nu mai plângă de durere nicicând 

Și pentru ca nicio soție să nu mai sufere fără soț pe pământ...

Pentru ca copiii să nu se mai teamă de exploziile boambelor,

Ci să zâmbească și să se joace fericiți lângă mamele lor.

Pentru ca ei să nu fie nevoiți de frică să trăiască înghețați,

În catacombe și subsoluri înghesuiți și adeseori înfometați...

Fie ca iubirea să domnească în fiecare casă, pe orice glie

Și toată lumea de pe planetă, cât mai prietenoasă să fie...

Lăsați, oameni buni, să scadă durerea-ceasta din suferință 

Și vântul liber să ne aducă tuturor fericite și mare credință...

Hai, lume dragă, dorita "PACE" s-o desenăm toți împreună,

Ca Dumnezeu să ne ajute, visele noastre realitate să devină...

Să pătrundă azi în sufletele noastre elixirul credinței la toți,

Atunci ne vom bucura de viață noi și copiii, și strănepoți...!

Cu mare drag -Sofia Roșca.

   (Cernăuți -Ucraina)

***

 Azi, s-au oprit copacii-n drum, 

Goliți de frunze, ram cu ram.

De frig, pădurea pare scrum,

Printre steluțele din geam 

Au istovit lângă cărare,

Privind pe drumul înapoi.

Sunt despuiați... Și li se pare 

Că mor, încet, doi câte doi.

Își pun o creangă curmeziș,

Când vântul bate a pustiu.

Ar vrea să fugă, pe furiș...

Dar unde, oare, că nu știu.

Cândva, erau pădure mare,

De vreme rea, un adăpost.

Acum și frunzele sunt rare 

Și stau căzute, fără rost.

Acum își plâng de suferință 

Copacii din pădurea mare.

Ce frig! Mai au câte-o dorință:

Să țină-n ramuri câte-un soare...

Nelson Ciotoi 

Foto AI

***

 O, MAMA ...

de MIHAI EMINESCU

,,O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi

Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;

Deasupra criptei negre a sfântului mormânt

Se scutură salcâmii de toamnă şi de vânt,

Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău...

Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu."

*

,,Pe maică-mea sărmana atâta am iubit-o

Şi totuşi când pe dânsa cu țărână-a acoperit-o,

Părea că lumea-i neagră, că inima îmi crapă

Şi aş fi vrut cu dânsa să mă puie-n groapă [...]

Când clopotul sunat-au, plângea a lui aramă

Şi rătăcit la minte strigam unde eşti, mamă?

Priveam în fundul gropii şi lacrimi curgeau râu

Din ochii mei nevrednici pe negrul ei sicriu.

(Mihai Eminescu, poemul Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci!, 1876)

..............................................

Sursa text: Poezie. ro

***

 11 ianuarie - Ziua internațională a cuvântului "Mulțumesc!"

"Îţi mulțumesc Doamne!

Îţi mulțumesc azi, că sunt, pentru ziua de mâine.

Îţi mulțumesc că am pe masă o pâine.

Îţi mulțumesc pentru stropii de ploaie,

Pentru fructe, păsări şi flori,

Pentru soarele care răsare în zori,

Pentru cerul cu licăr de stele,

Pentru toate zilele vieţii mele,

Pentru firul de apă izvorât din fântână,

Pentru harul ce-mi poartă a mea mână

Pe-arcuş de vioară, pe pânză, pe piatră,

Pentru viersul ce curge din mine spre Cer.

Mulțumesc pentru omul blajin şi sincer.

Mulțumesc pentru haina pe care o port,

Pentru tot ce mă doare şi totuşi suport.

Îţi mulțumesc pentru cântecul de păsărele

Pentru toate încercările vieţii mele.

Mulţumesc pentru puiul de om ce se va naşte.

Îţi multumesc că ai Înviat în noaptea de Paşte.

Am atâtea lucruri pentru care să-ţi mulţumesc,

Că nu ar fi de ajuns o mie de ani să trăiesc!"

Autor Dorina Stoica

*†*

 Albatrosul 

           Ch Baudelaire

              trad. Al. Philippide 

Din joacă, marinarii pe bord, din când în când

Prind albatroși, mari păsări călătorind pe mare

Care-nsoțesc, tovarăși de drum cu zborul blând

Corabia pornită pe valurile-amare. 

Pe punte jos ei care sus în azur sunt regi

Acuma par ființe stângace și sfiioase

Și-aripile lor albe și mari le lasă, blegi

Ca niște vâsle grele s-atârne caraghioase 

Cât de greoi se mișcă drumețul cu aripe!

Frumos cândva, acuma ce slut e și plăpând

Unu-i lovește pliscul cu gâtul unei pipe

Și altul fără milă îl strâmbă șchiopătând. 

Poetul e asemeni cu prințul vastei zări

Ce-și râde de săgeată și prin furtuni aleargă

Jos pe pământ și printre batjocuri și ocări

Aripele-i imense l-împiedică să meargă.

.

Le buste de Baudelaire dans le jardin du Luxembourg à Paris.

***

 17 ianuarie

  🇺🇸 Ziua Benjamin Franklin - SUA. Ziua de naștere a lui Benjamin Franklin, unul dintre părinții fondatori ai Americii, care s-a născut pe 17 ianuarie 1706. Cunoscut pentru invențiile, conducerea politică și contribuțiile sale la știință, moștenirea lui Franklin este onorata cu programe educaționale și expoziții 📜

 🇮🇹 Sărbătoarea Sfântului Antonie – Italia și alte țări catolice. Această zi îl cinstește pe Sfântul Antonie cel Mare, patronul animalelor și al fermierilor. Binecuvântările animalelor au loc în biserici, iar mâncărurile tradiționale precum „pane di Sant’Antonio” sunt împărtășite 🐑.

 🇨🇭 Ziua luptei elvețiane – Elveția. Această zi sărbătorește „Schwingen”, stilul tradițional de luptă al Elveției. Competițiile și expozițiile evidențiază moștenirea sportivă a țării și semnificația sa culturală 🤼‍♂️🇨🇭.

 🇨🇦 Blue Monday (a treia luni din ianuarie) — Canada și alte țări. Considerată „cea mai tristă zi a anului”, Blue Monday încurajează discuțiile despre sănătatea mintală și promovează activități de îmbunătățire a bunăstării, cum ar fi exercițiile fizice și conectarea cu cei dragi 💙.

 🌍 Ziua internațională a mentoratului — O celebrare globală care sărbătorește rolul mentorilor în modelarea creșterii personale și profesionale. Evenimentele evidențiază povești de mentorat și încurajează oamenii să caute îndrumare și să ofere sprijin altora 🌟.

 🇺🇸 Ziua inventatorilor copiilor – SUA. Onorând creativitatea tinerilor inovatori, această zi coincide cu ziua de naștere a lui Benjamin Franklin, care a inventat paratrăsnetul la vârsta de 12 ani. Școlile și organizațiile încurajează copiii să exploreze știința și inovația 🧠🔬.

 🌍 Lume minunată

***

 Femeia care a stat trei ani să coasă tot Luceafărul pe o pânză uriaşă: „Mă trezeam noaptea şi continuam să cos“ 

  Maria Todor a reuşit ca într-o perioadă de trei ani, între 2014 – 2016, să coasă pe o pânză de cânepă poezia Luceafărul, de Mihai Eminescu. Cele 98 de strofe au fost ”scrise” cu aţă roşie.

  Femeia a mai scris, pe aceeaşi pânză, versurile din Hora Unirii, Balada Mioriţa, proverbe, rugăciuni şi zicători. De asemenea, a realizat şi ilustraţii care reprezintă Coloana Infinitului şi Cuminţenia Pământului ale mareluui sculptor Constantin Brâncuşi, precum şi Vioara lui George Enescu. Maria Todor spune că a realizat toate acestea din dragoste pentru Mihai Eminescu şi ceilalţi mari scriitori sau artişti ai României şi că intenţionează să realizeze un mic muzeu într-o camera a locuinţei sale din Cugir.  

    Calcul matematic pentru fiecare strofă, rând şi literă ”Mi-a plăcut întotdeauna să citesc, iar pe Eminescu l-am adorat. Plângeam la toate poeziile care îmi atingeau sufletul. Ideea mi-a venit într-o noapte, după ce recitisem pentru a nu ştiu a câta oară poezia Luceafărul. Atunci m-am hotărât să scriu cu acul şi cu aţa din arnica (fir de bumbac răsucit şi colorat – n.a ) de cea mai bună calitate, toate strofele poeziei. Mi-am amintit de pânza de cânepă pe care bunica mi-a lăsat-o să fac din ea saci şi am hotărât să folosesc câţiva metri din acest material. Nu a fost deloc uşor pentru că a trebuit să calculez matematic locul ce se cuvine pentru fiecare strofă, pentru fiecare rând sau literă. Mi-a luat aproape trei ani ca să termin tot ce am avut de scris”, spune Maria Todor. Femeia s-a născut în satul Ponor din Munţii Apuseni în 19 august 1946. În satul natal a urmat primii ani de şcoală şi a învăţat de la părinţi şi bunici să ţeasă la război, să croşeteze şi să coasă, dar şi multe alte treburi din gospodăriile ţărăneşti. În căutarea unui loc de muncă, s-a mutat în anul 1973 la Cugir unde a lucrat timp de 25 de ani la uzina Mecanică. După ce a ieşit la pensie şi-a reluat obiceiurile tradiţionale din tinereţe, respectiv ţesutul la război şi croşetatul. Are şi un costum popular confecţionat de ea în anul 1964, pe care îl îmbracă în zilele de sărbătoare şi atunci când merge la biserică. A memorat Luceafărul în timp ce cosea versurile Despre performanţa de a scrie Luceafărul pe pânza de cânepă de şapte metri, Maria Todor susţine că a ajutat-o şi să înveţe întreaga poezie. ”Singură am decis să fac acest lucru şi nu am avut linişte până nu l-am terminat. Mă trezeam noaptea din somn şi continuam să cos. De multe ori nu puteam dormi din această cauză pentru că vroiam să termin cât mai repede. Mai coseam şi în timpul zilei, dar după ce îmi terminam treburile gospodăreşti. Exista ceva care mă determina să mă apuc din nou de cusut şi să fac ceva unic, despre care nu am mai auzit. În timp ce coseam cuvintele şi versurile, am reuşit să şi memorez întreaga poezie”, afirmă femeia din Cugir. Spaţiul rămas gol pe pânză a fost chiar mai greu de acoperit decât poezia lui Eminescu. ”M-am gândit să-l completez tot prin cusut cu lucruri importante din creaţia românească. Aşa că am ales o serie de cugetări, pilde, proverbe, diverse imagini reprezentând opere ale unor artişti. Dacă în ceea ce priveşte Luceafărul, cusut cu litere de tipar, a fost ceva mai uşor, mult mai greu a fost la celelalte lucrări cusute cu litere de mână, unde atenţia şi efortul au fost cu mult mai mari”, spune Maria Todor. Aceasta vrea să lase moştenire realizările sale unei nepoate cu talent la desen şi pictură.

Sursa Genovica Parvu