$$$

 S-a întâmplat în 18 noiembrie1922: La acestă dată, a trecut în eternitate scriitorul francez Marcel Proust. Născut într-o familie bogată, Proust a făcut studii de drept şi de literatură. Datorită legăturilor sale sociale a devenit un observator obişnuit al celor mai exclusiviste saloane ale nobilimii şi a scris cronici sociale pentru ziarele pariziene.A publicat eseuri şi povestiri, inclusiv colecţia de povestiri Plăceri şi zile (1896).

Marcel Proust, considerat unul dintre promotorii romanului modern, s-a născut la 10 iulie 1871, la Auteuil, Franţa, unde tatăl său era medic.A fost crescut într-un mediu cultural rafinat şi a pătruns de tânăr în saloanele aristocratice ale epocii.Deşi bolnav încă din primii ai copilăriei, a urmat cursurile Liceului Condorcet, după terminarea cărora a fost încorporat la infanteria din Orleans. Revenit în viaţa civilă, a urmat studii de drept şi a obţinut o licenţă în litere, în 1895, la Sorbona, unde a audiat prelegerile ţinute de istoricul Albert Sorel şi, mai ales, de scriitorul şi filosoful Henri Bergson.

Romancier, critic şi estetician, Marcel Proust şi-a început cariera literară publicând în revistele „Le Banquet" şi „La Revue blanche".În 1896, la insistenţele familiei, s-a prezentat la un concurs instituit de Biblioteca Mazarine pentru un post pe care l-a obţinut, dar pe care l-a ocupat sporadic şi pentru puţin timp. Prima carte a lui M. Proust a apărut în 1896, „Plăcerile şi zilele", cu o prefaţă scrisă de Anatole France, fiind urmată în acelaşi an de eseurile „Portrete de pictori". Din acelaşi an, se consideră că datează şi schiţa romanului autobiografic „Jean Santeuil", pe care l-a terminat în 1899 şi care nu a fost publicat decât în 1952.

După moartea mamei sale, în 1905, M. Proust a renunţat în mare parte la contactele cu lumea mondenă, dedicându-se aproape exclusiv creaţiei sale literare.În 1907, a început să scrie „În căutarea timpului pierdut". Imaginea sa asemuită diletantului şi mondenului l-au determinat pe Andre Gide să refuze publicarea primului său volum. Lucrarea publicată în 1913, la editura Grasset, pe cheltuiala autorului, relevă calităţile unui mare analist.Gide a citit volumul şi i-a scris lui Proust exprimându-şi regretul pentru refuzul de a-l publica şi a deschis porţile editurii pe care o conducea pentru următoarele volume scrise de Proust. Începând din 1917 când „Swann" este reeditat, întreg ciclul „În căutarea timpului pierdut" apare la aceeaşi editură: „La umbra fetelor în floare" (1918, obţine Premiul Goncourt), „Guermantes" (1920-1921), „Sodoma şi Gomora" (1922); postum apar: „Prizoniera" (1923), „Dispariţia Albertinei" sau „Fugara" (1925), „Timpul regăsit" (1927). „În căutarea timpului pierdut" a devenit astăzi, după ce a revoluţionat epica secolului al XX-lea, o operă clasică fundamentală, comparabilă cu „Comedia umană" a lui Balzac. Romanul voluminos în şapte părţi este, la prima vedere, un fel de autobiografie, o vastă frescă socială a Franţei în anii dinaintea şi din timpul primului război mondial şi o meditaţie intensă asupra iubirii şi geloziei şi asupra artei şi a legăturilor sale cu realitatea. Romanul a fost una dintre cele mai mari realizări literare a tuturor timpurilor, i-a adus faimă mondială şi a influenţat întregul climat al romanului sec. XX.

Paralel cu elaborarea romanelor, a scris importante texte de critică şi teorie publicate în volumul „Pastiches et Melanges" (1919).Scriitorul, măcinat de boală, şi-a trăit ultimii zece ani ai vieţii obsedat de ideea că nu va avea timpul necesar pentru a termina romanul „În căutarea timpului pierdut" şi, de aceea, a părăsit foarte rar apartamentul în care locuia, situat în centru Parisului. Exegeza propriului său roman îl situează în prezent printre cei mai de seamă critici şi esteticieni moderni. Bolnav de pneumonie, a murit la Paris, la 51 de ani, la 18 noiembrie 1922 

Surse:

Enciclopedia Universală Britannica,Coord.:Ilieș Câmpeanu, Cornelia Marinescu, vol. 12, P-R, Bucureşti, Editura Litera, 2010

https://www.larousse.fr/encyclopedie/personnage/Marcel_Proust/139700

https://www.linternaute.fr/biographie/litterature/1775106-marcel-proust-biographie-courte-dates-citations/

http://www.carteadelaora5.ro/o-viata-printre-randuri-marcel-proust/

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/despre-marcel-proust-si-opera-sa

https://www.britannica.com/biography/Marcel-Proust

https://www.livredepoche.com/auteur/marcel-proust