$$$

 ABRAHAM MASLOW

1) Biografia sa:

Psihologul american Abraham Maslow a creat o ierarhie a nevoilor pentru a descrie motivația umană. Teoria sa susținea că, înainte de a urca în ierarhie pentru a urmări nevoi mai sociale, emoționale și de autoactualizare, oamenii au un set de nevoi de bază care trebuie satisfăcute.

Abraham Maslow a fost primul dintre cei șapte copii ai părinților săi evrei care s-a născut și a crescut în Brooklyn, New York, unde s-a născut pe 1 aprilie 1908. Părinții săi imigraseră din Rusia. Mai târziu, Maslow și-a amintit primii ani ca fiind nefericiți și singuri. Era absorbit de cărți și petrecea mult timp în bibliotecă. Maslow a urmat cursurile City College of New York pentru a studia dreptul (CCNY). S-a transferat la Universitatea din Wisconsin după ce a devenit interesat de psihologie și l-a întâlnit pe Harry Harlow, un mentor care i-a fost îndrumător de doctorat. Universitatea din Wisconsin este locul unde Maslow și-a obținut licența, masteratul și doctoratul în psihologie.

Colegiul Brooklyn l-a angajat pe Abraham Maslow ca profesor în 1937, iar acesta a rămas în cadrul facultății până în 1951. Max Wertheimer, psiholog gestalt, și Ruth Benedict, antropolog, au avut un impact semnificativ asupra lui în această perioadă. Maslow a apărut ca unul dintre pionierii și principalii susținători ai școlii de gândire psihologică umanistă în anii 1950. Teoriile sale, precum ierarhia nevoilor, autoactualizarea și experiențele de vârf, au influențat dezvoltarea mișcării umaniste.

Maslow a realizat multe progrese semnificative în psihologie. Acum este considerat unul dintre cei mai importanți psihologi ai secolului XX. Convingerile sale au pus accent pe trăsăturile admirabile ale oamenilor. Abraham Maslow și-a schimbat atenția pentru a include beneficiile sănătății mintale într-o perioadă în care majoritatea psihologilor se concentrau pe caracteristicile naturii umane care erau considerate aberante. Scrierile sale au avut un impact asupra modului în care percepem sănătatea mintală. El a avut un impact de lungă durată asupra psihologiei, concentrându-se pe experiențele de vârf, potențialul uman, îmbunătățirea sănătății mintale și dezvoltarea personală. Maslow a murit în urma unui atac de cord pe 8 iunie 1970, în California.

2) Lucrări principale:

Religii, valori și experiențe de vârf:

Maslow a afirmat în scrierile sale că perspectiva unei persoane asupra vieții sale este la fel de semnificativă ca fiind bazată pe un sentiment de împlinire și semnificație. Religia „minții sănătoase” a lui William James a fost comparată cu teoria „experiențelor de vârf” a lui Maslow. Maslow a propus că capacitatea pentru momente de vârf și devotamentul față de ideile religioase tradiționale se exclud reciproc. Experiența de vârf este „simțită ca un moment autovalidant, autojustificant, care poartă cu sine propria valoare intrinsecă”, potrivit lui Maslow în Religii, valori și experiențe de vârf. Persoana este, de asemenea, „centrul creativ al propriilor activități”.

Maslow despre management:

Cartea lui Abraham Maslow din 1965, „Maslow despre management”, este un tratat de psihologie industrială. Teoriile lui Maslow sunt citate în mod regulat în efortul de a înțelege și prognoza comportamentul la locul de muncă. Maslow a promovat în scrierile sale managementul eupsihic, definit ca îndreptându-se spre sănătate psihologică sau autoactualizare, ca model ideal pentru companiile industriale. Maslow a fost deosebit de interesat de aplicarea psihologiei umaniste la proiecte mai ample în afaceri și în medii educaționale, unde ar putea avea un impact pozitiv mai mare asupra unui număr mai mare de indivizi.

Motivație și personalitate:

Cel mai cunoscut studiu actual despre dorințele umane este probabil cartea lui Maslow. Maslow a propus o piramidă ierarhică a nevoilor umane, cu cele mai fundamentale cerințe fizice la bază și cele mai transcendentale sau spirituale cerințe la vârf. În lucrarea „Motivație și personalitate”, Maslow susține că, pentru ca oamenii să prospere și să își atingă întregul potențial, trebuie stabilită o cultură care promovează sănătatea. Maslow este unul dintre psihologii care consideră că, atunci când oamenii sunt fericiți, își pot exprima liber potențialul înnăscut.

3) Teme principale din scrierile sale:

Psihologie umanistă:

Teoriile lui Maslow erau distincte de alte noțiuni predominante la acea vreme. Maslow considera că atât teoria comportamentală a lui Skinner, cât și teoria psihanalitică a lui Freud puneau prea mult accent pe aspectele negative sau dezordonate ale existenței. În plus, el considera că aceste opinii ignorau întreaga gamă a potențialului și inventivității umane. Părerile lui Maslow puneau un accent mai mare pe maximizarea fericirii și pe realizarea propriului potențial.

Autoactualizare:

În ideea lui Maslow, procesul de autoactualizare era crucial. „Utilizarea și exploatarea deplină a talentelor, capacităților, potențialităților etc.” era modul în care el descria această tendință. Cu alte cuvinte, toată lumea lucrează întotdeauna pentru a-și realiza potențialul maxim. Autoactualizarea nu este un scop sau un loc unde se poate ajunge acolo. Oamenii se împing mereu să atingă noi niveluri de împlinire, creativitate și bunăstare în acest proces continuu. Maslow considera că cei care se autoactualizează aveau o serie de trăsături esențiale. Acceptarea de sine, spontaneitatea, independența și capacitatea pentru experiențe de vârf sunt câteva dintre ele.

Experiențe de vârf și platou:

Dincolo de procesul banal de satisfacere a nevoilor, Maslow a avut în vedere experiențe extraordinare sau „momente de vârf”, care sunt momente profunde de iubire, înțelegere, fericire sau extaz, în timpul cărora o persoană se simte mai completă, mai vie, mai autosuficientă și totuși mai parte a lumii și mai conștientă de adevăr, dreptate, armonie, bunătate și alte idealuri similare. Experiențele de vârf sunt mai susceptibile să apară la indivizii în curs de autoactualizare. Realizarea potențialului uman se reflectă în aceste „experiențe de vârf” sau „stări de flux”, care constituie apogeul dezvoltării personalității.

În scrierile ulterioare, Maslow a trecut la un model mai cuprinzător, care permitea nu doar perioade prelungite de liniște a cunoașterii a Ființei, pe care le-a numit experiențe de platou, ci și experiențe intense de vârf. Savantul indian și practicantul de yoga UA Asrani, cu care a corespondat, este creditat cu faptul că l-a învățat această expresie. Potrivit lui Maslow, trecerea de la experiența de vârf la cea de platou este legată în mod natural de îmbătrânire, ceea ce provoacă o schimbare a perspectivei cuiva asupra a ceea ce este cu adevărat semnificativ în viață și ceea ce nu este. În ciuda relevanței personale a experienței de platou, problemele de sănătate ale lui Maslow, care au început să se agraveze la sfârșitul vieții sale, l-au împiedicat să investigheze amănunțit acest fenomen.

Metamotivație:

Pentru a-și descoperi și realiza întregul potențial uman, persoanele auto-actualizate sunt motivate de forțe interioare care depășesc nevoile lor de bază. Maslow a folosit cuvântul „metamotivare” pentru a exprima acest lucru. Conform teoriei motivației a lui Maslow, oamenii pot fi inspirați de o chemare, o misiune sau un scop în viață. S-a subliniat faptul că metamotivarea poate fi legată și de ceea ce Maslow a numit B- (ființă) creativitate sau creativitate care rezultă din inspirația unui nivel superior de dezvoltare. Maslow a identificat, de asemenea, un alt tip de creativitate, pe care l-a numit D- (deficiență) creativitate. Se spune că acest tip de creativitate este rezultatul impulsului unei persoane de a umple un vid creat de o nevoie primară nesatisfăcută sau de dorința sa de aprobare și siguranță.

Psihologie pozitivă:

Maslow și-a numit cercetarea psihologie pozitivă. Din 1968, munca sa a avut un impact asupra dezvoltării psihoterapiei pozitive, o tehnică de psihoterapie psihodinamică transculturală, cu bază umanistă, dezvoltată de Nossrat Peseschkian pentru tratamentul bolilor mintale și al tulburărilor psihosomatice. Din 1999, pionierii psihologiei pozitive, precum Martin Seligman, au reînnoit interesul și influența asupra ideilor lui Maslow. Această mișcare este preocupată exclusiv de îmbunătățirea naturii umane. În loc să se concentreze pe aspectele negative ale vieții, psihologia pozitivă studiază aspectele pozitive și modul în care lucrurile merg bine.

4) Ierarhia lui Maslow:

O teorie a motivației umane, scrisă de Abraham Maslow în 1943, și lucrarea sa ulterioară, Motivație și personalitate, au reintrodus ambele ideea unei ierarhii a nevoilor. Conform acestei ierarhii, oamenii sunt determinați să aibă grijă de nevoile lor de bază înainte de a se concentra pe alte nevoi, mai complexe. Maslow a fost mai interesat să descopere ce îi face pe indivizi fericiți și ce fac aceștia pentru a atinge acest obiectiv decât oricare altă școală de gândire predominantă la acea vreme, cum ar fi psihanaliza și behaviorismul, care tindeau să se concentreze pe comportamentele problematice.

Maslow a fost un umanist care credea că fiecare persoană are impulsul înnăscut de a-și realiza întregul potențial și de a deveni ea însăși. Cu toate acestea, o serie de cerințe mai fundamentale trebuie satisfăcute pentru a atinge acest obiectiv suprem. Printre acestea se numără cerințele legate de hrană, siguranță, iubire și stimă de sine. Maslow considera că aceste cerințe seamănă cu instinctele și sunt foarte importante în comportamentul determinant. Ierarhia cerințelor lui Maslow este formată din cinci niveluri, nevoile fiziologice fiind primul nivel.

Necesitățile pentru supraviețuire se numără printre cerințele fiziologice. Hrana, apa, respirația și alte necesități sunt câteva exemple de cerințe fiziologice. Cerințele fiziologice includ, de asemenea, nevoia de adăpost și haine, pe lângă nevoile fundamentale de hrană, aer și controlul temperaturii. Maslow a inclus și reproducerea sexuală la acest nivel, deoarece este crucială pentru supraviețuirea și diversitatea genetică a speciei.

În ierarhia lui Maslow, nevoile încep să devină puțin mai complicate la nivelul doi. În acest moment, cerințele de securitate și siguranță au prioritate. Oamenii își doresc ordine și control în viața lor. Securitatea financiară, bunăstarea generală și protecția împotriva pericolelor sunt câteva dintre cerințele fundamentale pentru securitate și siguranță. Exemple de acțiuni determinate de nevoia de securitate sau siguranță includ căutarea unui loc de muncă, obținerea unei asigurări de sănătate și îngrijire medicală, depunerea de bani într-un cont de economii și mutarea într-o zonă mai sigură.

Ceea ce sunt frecvent denumite „nevoi de bază” sunt nivelurile de siguranță și fiziologice ale ierarhiei nevoilor lui Maslow, luate împreună. Ierarhia cerințelor lui Maslow enumeră iubirea, acceptarea și apartenența ca nevoi sociale. Conduita umană este determinată de nevoia de conexiuni emoționale la acest nivel. Prieteniile, atașamentele romantice, legăturile de familie și alte relații sunt câteva dintre lucrurile care satisfac această nevoie. Oamenii trebuie să se simtă iubiți și acceptați de ceilalți pentru a preveni singurătatea, depresia și anxietatea. Relațiile cu prietenii, familia și partenerii romantici, precum și participarea la grupuri precum echipe sportive, cluburi de lectură și alte activități de grup, joacă toate roluri semnificative în viața cuiva.

Nevoia de stimă și respect se situează la nivelul patru al ierarhiei lui Maslow. De îndată ce cerințele de la cele mai inferioare trei niveluri sunt satisfăcute, nevoia de stimă ocupă un loc central în comportamentul de conducere. În acest moment, câștigarea respectului și a admirației celorlalți devine mai crucială ca niciodată. Oamenii au dorința de a munci din greu și apoi de a fi recompensați pentru asta. Împreună cu nevoia de sentimente de succes și prestigiu, nevoia de stimă cuprinde și lucruri precum stima de sine și valoarea personală.

Ierarhia cerințelor lui Maslow plasează nevoile de autoactualizare în vârful listei. Persoanele care se autoactualizează sunt conștiente de sine, interesate să își realizeze potențialul, preocupate de propria dezvoltare personală și mai puțin preocupate de opiniile celorlalți. Maslow a afirmat, referindu-se la dorința oamenilor de a-și realiza întregul potențial ca ființe umane: „Ceea ce poate fi un om, trebuie să fie”. În ceea ce privește autoactualizarea, Maslow a spus că aceasta poate fi caracterizată în general ca valorificarea la maximum a abilităților, potențialului și altor resurse proprii. Acești oameni par să își trăiască viața la maximum și să își realizeze potențialul. Sunt indivizi care și-au atins întregul potențial sau sunt în proces de a face acest lucru.

De multe ori, o piramidă este folosită pentru a reprezenta ierarhia cerințelor lui Maslow. Cele mai fundamentale cerințe se găsesc la baza piramidei dorințelor, în timp ce cele mai complicate cerințe se găsesc în vârf. Oamenii pot avansa la următorul nivel de dorințe odată ce cerințele lor de nivel inferior au fost satisfăcute. Cerințele psihologice și sociale ale oamenilor cresc pe măsură ce urcă în piramidă. Nevoia de stimă de sine și de sentimentul de succes sunt primele în vârful piramidei. Maslow a subliniat importanța autoactualizării, care este un proces de creștere și dezvoltare personală care vizează realizarea potențialului cuiva, la fel ca Carl Rogers.

5) Relevanța sa astăzi:

Revista „Journal of Humanistic Psychology” a fost înființată în primăvara anului 1961 de Maslow și Tony Sutich, Miles Vich fiind redactor-șef între 1961 și 1971. Revista publică încă articole academice după ce a tipărit primul număr la începutul anului 1961. La întâlnirea fondatoare a Asociației pentru Psihologie Umanistă din 1963, Maslow a renunțat la funcția de președinte, afirmând că noua organizație ar trebui să construiască, în schimb, o mișcare intelectuală fără un lider, ceea ce a dus la o strategie utilă în primii ani ai disciplinei. Asociația Umanistă Americană l-a onorat pe Maslow cu titlul de Umanistul Anului în 1967.

Creațiile sale au și astăzi un impact. Deși mulți psihologi academici și-au pierdut interesul pentru opera lui Maslow, iar alții au sugerat că ierarhia sa trebuie actualizată, teoriile sale se bucură în prezent de o renaștere ca urmare a popularității crescânde a psihologiei pozitive. Existența dorințelor umane universale a fost verificată de cercetări recente (Tay & Diener, 2011), însă majoritatea psihologilor sunt de acord că nu există suficiente dovezi pentru a concluziona că aceste nevoi sunt aranjate într-o ierarhie. Una dintre numeroasele critici aduse ierarhiei și operei lui Maslow este cea menționată anterior.

Alte preocupări ridicate de cadrele universitare includ neluarea în considerare a diferențelor culturale rezultate din educația cuiva într-o societate individualistă versus una colectivă, deoarece aceste diferențe pot afecta modul în care o persoană își prioritizează nevoile (Wahba & Bridwell, 1976), poziționarea sexului în cadrul ierarhiei, despre care Maslow susținea că se încadrează în nevoile fiziologice (Kenrick, Griskevicius, Neuberg și Schaller, 2010), și posibilitatea ca ordinea nevoilor în ierarhie să poată varia, de exemplu, în perioadele de conflict, plasarea de către ierarhie a cerințelor de siguranță și a nevoilor fiziologice (Tang & West, 1997).

Ierarhia nevoilor lui Maslow este încă predată pe scară largă și o parte esențială a fiecărui curs introductiv de psihologie, în ciuda acestor obiecții. În plus, ierarhia a fost modificată pentru a fi aplicată într-o varietate de sectoare, inclusiv în domeniul poliției, managementului și planificării urbane. Ierarhia lui Maslow a influențat psihologia modernă în moduri în care probabil nu a intenționat, conform studiilor care extind teoria pentru a se aplica comunităților mai degrabă decât indivizilor.

5) Relevanța sa astăzi:

Revista „Journal of Humanistic Psychology” a fost înființată în primăvara anului 1961 de Maslow și Tony Sutich, Miles Vich fiind redactor-șef între 1961 și 1971. Revista publică încă articole academice după ce a tipărit primul număr la începutul anului 1961. La întâlnirea fondatoare a Asociației pentru Psihologie Umanistă din 1963, Maslow a renunțat la funcția de președinte, afirmând că noua organizație ar trebui să construiască, în schimb, o mișcare intelectuală fără un lider, ceea ce a dus la o strategie utilă în primii ani ai disciplinei. Asociația Umanistă Americană l-a onorat pe Maslow cu titlul de Umanistul Anului în 1967.

Creațiile sale au și astăzi un impact. Deși mulți psihologi academici și-au pierdut interesul pentru opera lui Maslow, iar alții au sugerat că ierarhia sa trebuie actualizată, teoriile sale se bucură în prezent de o renaștere ca urmare a popularității crescânde a psihologiei pozitive. Existența dorințelor umane universale a fost verificată de cercetări recente (Tay & Diener, 2011), însă majoritatea psihologilor sunt de acord că nu există suficiente dovezi pentru a concluziona că aceste nevoi sunt aranjate într-o ierarhie. Una dintre numeroasele critici aduse ierarhiei și operei lui Maslow este cea menționată anterior.

Alte preocupări ridicate de cadrele universitare includ neluarea în considerare a diferențelor culturale rezultate din educația cuiva într-o societate individualistă versus una colectivă, deoarece aceste diferențe pot afecta modul în care o persoană își prioritizează nevoile (Wahba & Bridwell, 1976), poziționarea sexului în cadrul ierarhiei, despre care Maslow susținea că se încadrează în nevoile fiziologice (Kenrick, Griskevicius, Neuberg și Schaller, 2010), și posibilitatea ca ordinea nevoilor în ierarhie să poată varia, de exemplu, în perioadele de conflict, plasarea de către ierarhie a cerințelor de siguranță și a nevoilor fiziologice (Tang & West, 1997).

Ierarhia nevoilor lui Maslow este încă predată pe scară largă și o parte esențială a fiecărui curs introductiv de psihologie, în ciuda acestor obiecții. În plus, ierarhia a fost modificată pentru a fi aplicată într-o varietate de sectoare, inclusiv în domeniul poliției, managementului și planificării urbane. Ierarhia lui Maslow a influențat psihologia modernă în moduri în care probabil nu a intenționat, conform studiilor care extind teoria pentru a se aplica comunităților mai degrabă decât indivizilor.