"🌸 Cu o lună înainte de a împlini 95 de ani, Patricia Routledge a scris aceste cuvinte:
„Luni voi împlini 95 de ani. Când eram tânără, mă îngrijoram adesea — că nu sunt destul de bună, că nimeni nu mă va distribui, că îmi voi dezamăgi mama. Astăzi însă încep fiecare zi cu liniște și o închei cu recunoștință.”
Viața mea a căpătat adevăratul sens abia după patruzeci de ani. Mai înainte jucam constant — pe scene provinciale, în piese radiofonice, pe West End — dar mă simțeam rătăcită, ca și cum aș fi căutat un cămin în mine însămi.
La cincizeci de ani am acceptat rolul care m-a făcut cunoscută: Hyacinth Bucket. Credeam că va fi un rol minor într-un serial mic. Nu mi-am imaginat niciodată că va intra în milioane de case din întreaga lume. Acest personaj m-a învățat să îmi accept ciudățeniile și mi-a vindecat sufletul.
După șaizeci de ani am început să învăț italiana — nu pentru muncă, ci pentru a cânta opere în original. Am învățat și să trăiesc singură, fără să mă simt singuratică. Seara citeam poezie cu voce tare, ca să liniștesc inima.
La șaptezeci m-am întors pe scena shakespeariană. De data aceasta nu aveam nimic de dovedit. Am stat acolo în pace, iar publicul a simțit. Nu mai jucam. Eram.
După optzeci am descoperit acuarela. Am pictat flori, pălării din tinerețe, chipuri din metroul londonez. Fiecare pictură era o amintire tăcută.
Astăzi, la 95, scriu scrisori de mână, învăț să coc pâine de secară, respir adânc în fiecare dimineață. Încă iubesc râsul, deși nu mai încerc să fac pe nimeni să râdă. Tăcerea a devenit comoara mea.
🌷 Îmbătrânirea nu este ultimul act. Poate fi cel mai frumos capitol al vieții.
Nu trebuie să fii celebru.
Nu trebuie să fii perfect.
Trebuie doar să fii prezent în viața ta.
Cu dragoste și blândețe,
— Patricia Routledge 🩷"
Gânduri cu voce tare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu