vineri, 4 iulie 2025

$$$

 

Ultima fotografie cu Nikola Tesla surprinde un om aflat la finalul unei vieți dedicate visurilor și științei. S-a stins pe 7 ianuarie 1943, singur într-o cameră de hotel din New York. În ultimii ani, trăia în sărăcie, renunțase la carne și găsise alinare într-o activitate neașteptată: hrănirea porumbeilor.


Zi de zi, ieșea doar pentru a-și întâlni micii prieteni înaripați. Vorbea adesea despre un porumbel alb care îl făcea să se simtă iubit și înțeles – o creatură pe care spunea că o prețuia la fel ca pe o ființă umană, pentru că îi aducea pace în clipele cele mai întunecate.


Fotografia nu arată un învins, ci un vizionar lăsat în urmă de propria epocă. Un om care a intuit viitorul, dar care s-a stins într-o lume care nu era pregătită să-l urmeze.


Născut într-o familie de origine sârbă, Tesla a crescut cu un tată preot, sever dar cult, și o mamă fără școală, dar cu un talent deosebit pentru a construi lucruri. De la ea a moștenit creativitatea și înclinația spre invenții. Încă din copilărie, își imagina mecanisme complexe și avea o memorie vizuală uimitoare – putea proiecta mental aparatele înainte de a le realiza, în cele mai mici detalii.


După studii în Graz și Praga, a lucrat o vreme în Europa, iar în 1884 a ajuns în Statele Unite cu aproape nimic în buzunar, dar cu o recomandare pentru Thomas Edison. Întâlnirea dintre cei doi titani ai electricității a fost istorică, dar scurtă. Edison era omul soluțiilor concrete și al curentului continuu. Tesla – visătorul pasionat de inovații îndrăznețe și de curentul alternativ.


A rămas, până la capăt, fidel idealurilor sale. Iar deși societatea nu i-a oferit recunoașterea meritată în timpul vieții, moștenirea sa a modelat lumea modernă.

    Sursa: Atlas Geografic

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

$¢$

 GREȘALA MEA De multe ori în viaţă, Doamne, eu vroiam să mor, Dar nu ştiu cine mă oprea, c-un glas pătrunzător, A câta oară înviam şi din no...