$$$

 Acum 80 de ani. Mai 1945.

Sfârşitul celui de-Al doilea Război Mondial în Europa!

Câteva repere/caracteristici (III)

Alesandru DUTU 

. Efectivele armatei române! 

♦ La 22 iunie 1941 România dispunea de un potenţial mobilizabil de aproximativ 2 200 000 (16,2% din populaţia ţării – 13 535757 locuitori – şi 32,9% din numărul bărbaţilor). 

♦ În planul de mobilizare erau incluşi 1 431 540 militari. În anii următori situaţia s-a prezentat astfel: 1 437 657 oameni în 1942 şi 1 447690 în 1943, din care ofiţeri – 52 000/59 038, subofiţeri – 53 840/56 993, trupă – 1 331 817 /1 431659. 

♦ În momentul declanşării războiului se aflau sub arme 625 524 militari, din care 274 505 (44%) au participat la prima fază a operaţiilor militare.  

♦ Efectivele maxime au fost mobilizate în aprilie 1943 (934 632 militari); în ţară cele mai multe efective au fost înregistrate în noiembrie 1941 (575 358), pe front în noiembrie 1942 (380 103), iar în Transnistria în aprilie 1943 (118 413). 

♦ Efectivele propriu-zis operative (fără cele din Transnistria) au fost superioare celor din ţară doar în octombrie şi noiembrie 1942, în timpul bătăliei de la Stalingrad. 

♦ În perioada noiembrie 1941 – ianuarie 1942, militarii dislocaţi în Transnistria cu misiune de pază şi siguranţă au fost superiori ca număr celor aflaţi în zonele efective de luptă. 

♦ Pe bătălii, cele mai numeroase efective au fost angajate în operaţiile militare din Basarabia şi nordul Bucovinei – 418 760 militari, la Odessa – 426 440 şi în bătălia de la Stalingrad – 230 872; la nord de Marea Azov au luptat 75 046 militari, în Crimeea – 78 241, la sud de Harkov – 64127, în Caucaz – 84 012 (arhivele oferă cifre diferite, de la o sursă la alta). 

♦ La 20 august 1944 armata română era încadrată cu 1 171 968 militari, repartizaţi astfel pe categorii: 39 697 ofiţeri (17 086 activi şi 22 611 de rezervă), 50 913 subofiţeri (36 100/14 813 de rezervă), 1 059 579 trupă – 742 026 concentraţi, 172 708 contingente active şi 144 845 recruţi –, 11 148 elevi în şcolile militare de ofiţeri (1 890 activi şi 9 258 de rezervă), 16 631 elevi în şcolile militare de subofiţeri (5 840/10 791 de rezervă), precum şi alte categorii de personal. Dintre aceştia 431 888 erau angajaţi în dispozitivul de luptă din Moldova şi sudul Basarabiei, iar restul (63%) în interiorul ţării. 

♦ După 23 august 1944, în prima fază a luptelor duse împotriva trupelor germane au fost angajaţi circa 500 000 de militari, efectivele scăzând în perioada următoare, pe măsura îngustării frontului încredinţat, a prevederilor Convenţiei de armistiţiu din 12 septembrie 1944 şi a reducerilor impuse Comisia Aliată de Control (partea sovietică).

♦ La 15 octombrie 1944 erau angajaţi în confruntarea cu trupele germane şi ungare 282 035 de militari (alţi 407 859 încadrând unităţile şi formaţiunile de Interior), la 15 decembrie - 146 371, la 10 aprilie - 172 317.

♦ La 12 mai 1945, efectivele armatei de ridicau la 413 282 de militari (22 853 odiţeri, 32 329 subofiţeri şi 359 100 trupă), din care pe front 189 171 (8 638 ofiţeri, 9 795 subofiţeri, 170 738 trupă) şi 24 111 în interior (13 215 ofiţeri, 22 534 subofiţeri şi 188 362 trupă). Unităţile de pe front dispuneau de 58 010 cai.

 

Pe larg: Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Armata română în al Doilea Război Mondial, 1941 – 1945. Dicţionar, Editura Encicopedică, Bucureşti, 2017.