Portile gigantice din Maramureș sunt mai înalte decât casele pentru că bărbații își măsurau... masculinitatea
În Maramureș, dacă vrei să știi cine e cel mai respectat bărbat din sat, nu te uita la casa lui – uită-te la poarta lui. Aceste monumente de lemn, unele mai înalte de 15 metri, nu sunt doar intrări în curte, ci adevărate declarații de statut social și putere. Fiecare centimetru în plus la înălțime însemna mai mult respect, mai multă autoritate și, să fim sinceri, mai mult ego masculin. Era o competiție tăcută, dar brutală: cine avea poarta cea mai înaltă, cel mai bogat era considerat.
Construirea unei porți maramureșene nu era o treabă de weekend. Meșterii ciopleau timp de luni întregi în lemnul de stejar sau de brad, sculptând simboluri complexe care aveau rolul să "protejeze" familia de duhuri rele, boli sau ghinioane. Soarele, luna, viața de vie, crucea ortodoxă, rozeta – fiecare element avea o semnificație precisă. Poarta devenea astfel un fel de talisman uriaș, o barieră magică între lumea de afară și intimitatea familiei. Iar dacă te întrebi de ce atât de înalte, răspunsul e simplu: cu cât mai sus, cu atât mai aproape de cer, deci mai aproape de protecția divină.
Dar dincolo de simbolistică și superstiții, portile erau și vitrina financiară a familiei. Un țăran care își putea permite să angajeze cei mai buni meșteri, să cumpere cel mai bun lemn și să-și construiască o poartă de 15 metri, era clar cineva de luat în seamă. Asta însemna că avea pământ, vite, respectul comunității și, cel mai important, băieți puternici care să-l ajute la muncă. Era ca și cum ți-ai fi parcat un Ferrari în fața casei – toată lumea știa că te descurci bine în viață.
Ironia e că multe dintre aceste porți supraviețuiesc încă și astăzi, în timp ce casele din spatele lor s-au dărâmat sau au fost renovate complet. Este ca și cum masculinitatea sculptată în lemn a dovedit că este mai durabilă decât orice altceva. Maeștrii care le-au construit erau artiști adevărați, iar portile lor sunt acum obiective turistice admirate în toată lumea. Ceea ce odinioară era o demonstrație de putere locală a devenit patrimoniu cultural global.
Astăzi, când vezi aceste porți gigantice, te întrebi dacă bărbații de atunci nu aveau un pic dreptate. Într-o lume în care totul e temporar și de unică folosință, ei au construit ceva care să dureze secole. Au sculptat în lemn nu doar frumusețe, ci și un mesaj clar: "Aici trăiește o familie mândră". Și, să fim sinceri, dacă asta nu e masculinitate adevărată – să construiești ceva frumos și durabil pentru familia ta – atunci ce anume este?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu