$$$

 Sub gheața Groenlandei se ascunde o resursă strategică ce ar putea influența viitorul tehnologiei globale: zăcăminte uriașe de neodim și praseodim. Aceste pământuri rare sunt esențiale pentru magneții permanenți folosiți în mașini electrice, turbine eoliene și tehnologie militară avansată. Practic, tranziția verde și supremația tehnologică depind de aceste resurse îngropate în nord.

Principalul punct de interes este platoul Kvanefjeld (Kuannersuit), din sudul insulei, lângă orașul Narsaq, unde se află unele dintre cele mai mari rezerve neexploatate de pământuri rare din lume. Topirea accelerată a gheții a făcut aceste roci accesibile, transformând o criză climatică într-o oportunitate economică majoră.

Neodimul și praseodimul sunt valoroase datorită capacității lor de a forma, împreună cu fier și bor, cei mai puternici magneți permanenți raportați la greutate. Fără ei, motoarele electrice ar fi mult mai grele, autonomia vehiculelor ar scădea drastic, iar dispozitivele moderne ar deveni mult mai voluminoase.

În prezent, aprovizionarea globală cu aceste materiale este dominată de o singură regiune asiatică, ceea ce creează riscuri strategice pentru SUA și UE. Groenlanda este văzută ca o alternativă crucială pentru diversificare și reducerea dependenței geopolitice.

Problema majoră este că la Kvanefjeld pământurile rare sunt asociate cu uraniu și toriu, elemente radioactive. Separarea lor implică procese complexe și riscuri ecologice serioase pentru mediul fragil arctic.

Această situație a divizat societatea groenlandeză. Comunitățile locale se tem de contaminarea solului și a apelor, preferând protejarea naturii și a modului tradițional de viață în fața câștigurilor economice. Disputa a dus la căderea guvernului în 2021 și la adoptarea unei legi care interzice exploatarea minereurilor cu concentrații ridicate de uraniu, blocând proiectul minier.

Totuși, presiunea globală rămâne ridicată. Tranziția energetică necesită cantități uriașe de pământuri rare, iar cererea crește rapid. O singură turbină eoliană offshore consumă sute de kilograme de neodim.

Astfel, Groenlanda se află la granița dintre protecția mediului și progresul tehnologic. Deciziile luate aici vor influența nu doar viitorul local, ci și capacitatea lumii de a adopta tehnologii curate, într-un paradox modern în care salvarea climei depinde de resurse ascunse sub gheața care se topește.