&&&

 DIMITRIE CANTEMIR

Acest savant de renume european s-a născut la 26 octombrie 1673, într-o familie de moldoveni din ținutul Fălciului. Tatăl învățatului era un om fără carte, dar foarte isteț, Constantin Cantemir, domn al Moldovei. Cunoștea trei limbi de circulație pe timpul respectiv, dar fără a ști să scrie. A fost supus turcilor, dar și boierilor moldoveni și la uneltirile celor din urma. Ordonă decapitarea lui Miron Costin, fapt care care va fi atacat de fiul său mai târziu, într-o scriere memografică. Instrucția o primește în familie, de la dascălii școliți în Lipsca și Viena, învățând limbile greacă, latină, română, italiană. La vârsta de 15 ani este trimis la Constantinopol studiind la o școală de dimensiunile celor din occident, formându-și o cultură de admirat. A stat la Constantinopol aproape 20 ani. După moartea tatalui său a fost ales domn, de boierii mari, dar turcii, plătiți de Constantin Brâncoveanu (domnul Țării Românești), nu l-au recunoscut ci au impus la tronul țării pe un domn muntean de încredere al turcilor și al lui Constantin Brâncoveanu. Acest moment devine subiect pentru lucrarea artistică: “Istoria ieroglifică sau lupta dintre noroc și corb”. Scriitorul se întoarce la Constantinopol, învață turca, araba, persana, devenind primul nostru orientalist. În 1697 ia parte la lupta de la Zenta, unde va vedea dezastrul armatelor sultanului, iar situația de pe câmpul de luptă i-a prilejuit scrierea unei cărți istorice intitulată: “Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman”, lucrare care a stat la dispoziția cercetătorilor mai mult de un secol.

În 1710 devine domn al Moldovei cârmuind țara doar cîteva luni. Încheie un tratat de alianță cu țarul Rusiei – Petru I angajându-se să-l sprijine în bătălia împotriva turcilor. În iulie 1711 are loc lupta de la Stănilești în care oastea rusească și moldovenească sunt învinse, apoi Dimitrie Cantemir este obligat să se retraga din Moldova, să-l urmeze pe țar și să se stabilească la Petersburg, unde moare dupa 12 ani, în 1723.

Lucrarile redactate de DimitrieCantemir in timpul sederii in Rusia au fost cerute de societate culta si de catre conducatorii tarii. Cantemir a inceput sa scrie carti filozofice cu caracter religios si a terminat cu opere istorice, stiintific si geografice. A scris mai mult in latineste, caci limba latina era pe atunci limba universala a stiintei. Scriind in limba latina, scriitorul se adresa lumii intregi, lumii invatate. Prima lui lucrare se intituleaza “Divanul sau galceava inteleptului cu lumea sau giudetul sufletului cu trupul”, tiparita la Iasi in greceste si in romaneste. Subiectul acestei carti porneste de la epistola apostolului Pavel catre Galateen. In scrierea lui Cantemir, in afara acestor texte cu continut religios, autorul face trimiteri la cateva personalitati de marca ale culturii: Cicero, Epictet, Seneca, etc. apoi la marele umanist olandez Erasmus din Rotterdam. 

A doua lucrare a lui Dimitrie Cantemir, tot de esenta filozofica este “Stiinta sacrosanta” sau I se mai spune “Imaginea Stiintei Sacre care nu se poate zugravi”. Stiinta sacra este teologia, ea nu se poate zugravi, fiind abstracta. Cantemir are certitudinea sa personala ca ar exista o stiinta sacra si ca aceasta stiinta nu poate sa fie decat aceea pe care Creatorul o are despre sine si despre creaturile sale. Omului ii este inacceptabila o asemenea stiinta a adevarului absolut. Atat “Divanul” cat si “Stiinta sacrosanta” au fost dedicate de catre autor, dascalului, adus de tatal sau in familie pentru ai instrui copiii – Ieremia Cacavelas. Legaturile lui Cantemir cu Academia de la Constantinopol se confirma prin doua carti de gandire rationala si extrarationala: “Logica” si “Metafizica”. Scrie in limba turca “Tratat de muzica turceasca” cu note arabe. Dupa esecul de la Stanilesti (1711), Cantemir este luat sub protectia lui Petru I si se stabileste la Petersburg. Aici incepe sa scrie si sa-si faca cunoscuta prezenta lui de mare carturar, in occident, in special prin fiul sau, care a fost ambasador al Rusiei la Berlin, Londra, Paris. In 1714 este ales membru al Academiei din Berlin, la cererea acestui lucru pentru inalt va scrie lucrarea “Descrierea Moldovei”, facand-si tara cunoscuta strainatatii si lumii intregi. Lucrarea cuprinde trei parti: partea geografica (granitele, apele, impartirea pe tinuturi, forme de relief, bogatii, etc, deci geografia fizica si economica); partea a doua apartine geografiei politice, organizarea statului feudal, relatari despre religie, despre limba, despre obiceiuri, traditii, descriind-le cu detalii, partea a treia se refera la unitatea limbii romane facand afirmatia “Valahii si ardelenii au acelasi grai cu moldovenii”. Este primul nostru carturar care spune ca in limba noastra se afla si cuvinte de origine daca. La sfarsitul lucrarii sale este desenata harta Moldovei, fiind prima scriere in care apare aceasta tara in cultura noastra.

Scrie o carte cu caracter memorialistic „Viata lui Constantin Cantemir”. Dupa ce trateaza originea familiei, subliniaza apoi calitatile tatalui sau, in final se opreste asupra unei greseli, pe care nu io poate ierta si anume faptul ca sa supus turcilor si boierilor si la uneltirile celor din urma, la sacrificat pe cel mai mare invatat al timpurilor – Miron Costin.

Ultima carte a lui Dimitrie Cantemir se intituleaza “Hronicul vechimii romano-moldo-valahilor”, carte ce Ia servit celui mai mare aparator al neamului romanesc, in confruntarile lui de la curtea imperiala de la Viena – Inochentie Micu Klein. De aceea Dimitrie Cantemir a fost numit un percusor al iluminismului romanesc.

La 26 octombrie 1673 se naste Dimitrie Cantemir, fiul lui Constantin Cantemir, domn al Moldovei. Principala preocupare a tanarului a fost invatatura, ceea ce va ajuta sa devina un spirit enciclopedic, reprezentant stralucit al umanismului romanesc si prefigurator al iluminismului.

Despre cea dintai carte a lui Dimitrie Cantemir "Divanul sau galcava inteleptului cu lumea", sa spus ca e mai mult decat un tratat de etica, e intaiul eseu scris in limba romana.

A doua lucrare a sa, aparuta in 1700, la Constantinopol in latineste, poarta titlul "Imaginea stiintei sacre, care nu se poate zugravi". A fost tradusa, tarziu si doar partial in romaneste su titlul "Metafizica". Lucrarea face din autorul ei un precursor in filozofia romaneasca.

Urmatoarea carte, "Logica", este primul manual didactic de acest gen, scris de un roman.

Ideile filozofice si politice, extrase din realitatea istorica traita intens de fostul si viitorul domn al Moldovei, sunt prezentate sub forma literar-alegorica in "Istoria ieroglifica". Lucrarea a avut ca scop sa realizeze un pamflet politic in care sa demaste puternicele disensiuni dintre familiile boieresti aflate la putere in cele doua tari romanesti si rolul nefast jucat de Poarta Otomana in politica si in viata Moldovei si Tarii Romanesti; toate acestea cu personaje luate din lumea fabulelor.

"Descriptio Moldaviae" ("Descrierea Moldovei") este scrisa in 1716, in limba latina, la cererea Academiei din Berlin. In alcatuirea sa intra trei parti:

a) partea geografica, continand descrierea formelor de relief, a florei, faunei si bogatiilor minerale; si prezentarea targurilor si capitalelor tarii de-a lungul timpului. Dimitrie Cantemir elaboreaza prima harta a Moldovei.

b) partea politica, infatiseaza organizarea politica si administrativa a tarii, cu referiri detalii la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnitorilor, la obiceiurile prilejuite de inscaunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodna, nunti, inmormantari, etc.

c) despre cele bisericesti si ale invataturii in Moldova, unde gasim bogate informatii despre graiul moldovenesc, despre slovele folosite, la inceput latinesti, apoi inlocuite cu cele slavonesti; tot aici sunt enumerate intruchipari mitologice, precum: "Doina", "Frumoasele", "Ursitele", "Sanzienele", "Zburatorul", etc.

Lucrarea prezinta nu intereseaza numai pentru documentata descriere politica si geografica, ci si pentru observatiile etnografice si folclorice, Dimitrie Cantemir fiin primul carturar roman ce a intreprins cercetari in aceste domenii, cat si primul nostru cartograf.

Faima mondiala a lui Cantemir se datoreaza realizarii lucrarii "Cresterea si descresterea Portii Otomane" pentru subiectul ales, pentru tratarea inedita, pentru noutatea unor date cuprinse in carte; dar si datorita traducerii lucrarii in franceza si engleza.

Lucrarea "Viata lui Constantin Cantemir" a fost, in conceptia autorului, un capitol anticipat din "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor", cum sa crezut o vreme, o continuare a "Letopisetului" lui Miron Costin, cum se poate deduce din cronologia anilor 1661-1693, descrise asa cum a fost domnia sa demonstreaza o biografie. contemporani, nu se poate spune cu exactitate.

Activitatea de savant a lui Dimitrie Cantemir se incheie cu "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor", socotit multa vreme opera sa capitala, prima istorie a romanilor de pretutindeni. Scrisa in limba romana, opera este conceputa dupa un plan vast si cu o larga informatie extrasa din lucrari ale istoricilor din cele mai vechi timpuri. Este infatisat trecutul indepartat al poporului nostru, originea comuna a tuturor romanilor.

Prin vasta opera pe care a creat-o, prin ideile progresiste si prin spiritul sau enciclopedic, Dimitrie Cantemir este una dintre personalitatile remarcabile ale culturii europene.