$$$

 Copilăria noastră vs. copilăria lor. 

Autor: Andreea Văduva

Noi am crescut cu urzici,

Noi am crescut cu cartofi,

Și mergeam voioși la școală, 

Având găuri în pantofi.

În ghiozdane aveam pita, 

Cu margarină sau gem, 

Însă mai erau momente, 

Când n-aveam nici ce să bem. 

Haina nu era de firmă, 

Și-o purtam din an în an, 

Coseau mămicile noastre, 

Coseau din lipsă de ban. 

Cu toții eram prieteni, 

Și la școală, și pe drum, 

Nu ne separau diverse, 

Egali, frați. Nu ca acum. 

N-aveam ce ne etala, 

Căci o duceam cam la fel, 

Ne plăcea să ne întrecem, 

Care-i mai "învățăcel."

Iubeam mirosul de carte, 

Și-acel scârțâit de cretă, 

.... În pauze alergam, 

Nu trăgeam din tigaretă. 

Deși făceam prostioare, 

Bunul-simț nu ne lipsea, 

Când ne certa profesoara, 

Niciunul nu-i răspundea. 

Astăzi, de-i trag de urechi, 

Sar la gâtul ei, ca hiena, 

Peste respect și bun-simț, 

Își face "casă" cangrena. 

Unii-și "vizitează" școala, 

De parcă se duc în Mall, 

Haine care mai de care, 

Machiaj mult și buric gol. 

N-ar lua pe ei uniforma, 

"Aia-i pentru comuniști!" 

De aceea, oameni buni, 

Sunt atâția șomeri triști. 

Cum ies de pe banca școlii, 

Vor să plece "la căpșuni", 

Or, să stea pe altă cârcă, 

Bând, făcând alte minuni. 

Au de toate, dar degeaba, 

Tot ei sunt cei ce se plâng, 

De trăiau cu pâine veche, 

Sau pantofi ce tare strâng, 

Mai erau așa... putori? 

Sau cu tinereți ratate? 

Ei n-au priceput nimic, 

Deși au avut de toate. 

La noi când venea Crăciunul, 

Rareori primeam cadou, 

O mânuță de bomboane, 

Portocale și-un stilou. 

Ne bucuram de aceastea, 

Știam că Moșu-i sărman, 

Învățasem de la mama, 

"Nu am, puiule. Nu am...". 

Și gândeam, copilași fiind, 

Că sunt mulți copii pe lume, 

"Dacă-n ghete-mi pune tot, 

Altora ce le mai pune?" 

Astăzi? Astăzi ei fac mofturi, 

Vor tablete, haine fine, 

Le poartă două, trei ori, 

Apoi nu le mai convine. 

Și cer bani de buzunar, 

Cheltuiesc prin cafenea, 

Râd de-acela care are, 

Pachet ca-n "vremea acea". 

Înjosesc, superficiali, 

Ce dacă ești cumsecade? 

Omul? Nu-i pururea "sus", 

Ca și frunza, el mai cade. 

Rătăciți pe drumul sorții, 

Viața li se pare fleac, 

Trăind cu suflete goale, 

Dar cu trupurile-n frac.