❤️ VENETIA.....
-VENEȚIA stă pe 10 milioane de piloni de lemn înfipți în lagună acum 1.000 de ani - lemnul s-a petrificat în apa sărată și susține încă palate de milioane de euro fără să putrezească.
-VENEȚIA, unul dintre cele mai romantice și spectaculoase orașe din lume, nu este construit pe pământ ferm, ci pe o rețea impresionantă de aproximativ 10 milioane de piloni de lemn, înfipți direct în laguna mlăștinoasă a Mării ADRIATICE.
-Această soluție inginerească, pusă în aplicare acum aproape 1.000 de ani, pare de necrezut: un oraș întreg, cu zeci de biserici, palate și clădiri monumentale, stă încă în picioare, deasupra apei, fără să se scufunde, fără ca lemnul să fi putrezit.
Ceea ce părea la început un paradox, astăzi este o capodoperă de adaptare umană la un mediu ostil, un exemplu de viziune și inovație medievală care a sfidat limitele epocii sale.
-VENEȚIA nu a fost ridicată pe stâncă, ci pe insulițe noroioase, înconjurate de ape, acolo unde solul era mlăștinos, instabil și aparent imposibil de locuit.
-Pentru a construi orașul, venețienii au înfipt în fundul lagunei milioane de piloni din lemn de stejar, larice și arin, aduși din pădurile de pe continent, uneori de la sute de kilometri depărtare. Acești piloni au fost așezați vertical, foarte dens, unul lângă altul, pentru a crea o bază solidă, peste care s-a turnat un strat de piatră, mortar hidraulic și apoi fundațiile clădirilor.
Secretul longevității acestor piloni nu este doar în ingeniozitatea montării, ci în natura mediului acvatic:
- În lipsa oxigenului (sub apă), bacteriile și ciupercile care provoacă putrezirea lemnului nu pot supraviețui.
- În plus, apa sărată a lagunei a mineralizat în timp lemnul, întărindu-l treptat, aproape ca într-un proces de petrificare naturală.
- Astfel, acești piloni, care par fragili în teorie, au devenit coloane de rezistență pe care stau și azi construcții impunătoare, precum Bazilica SAN MARCO, Palatul DOGILOR sau podurile venețiene celebre.
-Orașul nu este doar construit pe piloni, ci pe un sistem complex de drenaj, poduri, canale și ziduri de protecție care lucrează împreună pentru a menține echilibrul delicat dintre apă și arhitectură. În mod paradoxal, VENEȚIA nu plutește, ci „stă în apă” – iar acest echilibru este atât de precis și fragil, încât orice modificare a nivelului mării sau a umidității solului poate afecta întreaga structură.
- Palate de milioane susținute de lemn antic
-Clădiri impunătoare, cu marmură grea și decorațiuni baroce, sunt sprijinite încă pe aceiași piloni medievali care nu s-au prăbușit în fața secolelor. Unele dintre aceste construcții valorează zeci de milioane de euro, iar fiecare etaj pare să sfideze logica gravitației.
-Este incredibil că baza acestor monumente este formată nu din beton modern sau oțel, ci din lemn tăcut, înfipt în nămol acum un mileniu, într-un amestec de curaj, intuiție inginerească și disperare de a construi acolo unde nimeni n-ar fi îndrăznit.
-Deși fundațiile încă rezistă, VENEȚIA se confruntă astăzi cu un alt pericol: creșterea nivelului mării și afundarea treptată a solului (fenomenul numit „subsidență”). Autoritățile au lansat proiecte uriașe, precum MOSE, un sistem de bariere mobile care să protejeze orașul de inundații, dar lupta cu natura continuă să fie una zilnică.
-VENEȚIA nu este doar o destinație romantică – este un simbol viu al creativității și ingeniozității umane, o dovadă că omul poate construi frumusețe chiar și în cele mai imposibile locuri. Sub apele care o înconjoară nu se ascund doar canale și gondole, ci o pădure invizibilă de lemn, o rețea de piloni care au ținut piept secolelor, cutremurelor, războaielor și timpului.
-Este, poate, singurul oraș din lume unde lemnul a devenit piatră, iar pietrele – istorie vie. Iar în fiecare reflexie a apelor lagunei se oglindește nu doar frumusețea Veneției, ci și înțelepciunea celor care au avut curajul să o construiască.
sursa:Oltul Green
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu