$$$

 LECȚIA DE ISTORIE – Fenomenul Tunguska din Siberia.

La data de 30 iunie 1908, uriaşa explozie care a distrus, pe o suprafaţă de 2.150 de kilometri aproape toţi copacii din taigaua siberiană ai regiunii Krasnoiarsk din Rusia. Numeroase ipoteze au fost emise de-a lungul anilor, însă niciuna dintre explicaţiile date nu a avut darul de a lămuri în privinţa fenomenului. Și astăzi, misterul aşteaptă să fie dezlegat de numeroasele echipe de cercetători care încearcă să găsească un răspuns. Reamintesc faptul că la data de 30 iunie 1908, la ora 7.40, un obiect ciudat, descris ca fiind o imensă sferă incandescentă a luminat cerul, iar câteva secunde mai târziu s-a auzit un zgomot asurzitor. Explozia şi ecourile sale s-au făcut simţite la mii de kilometri depărtare, iar unda de şoc s-a propagat cu repeziciune în toate direcţiile. În acest sens, au existat mărturii ale unor echipaje de nave aflate în Oceanul Indian, dar şi din partea unor oameni din Scandinavia, Spania sau Marea Britanie, ori din deşertul Gobi. Nu ştie cu exactitate nici măcar dacă misteriosul obiect a explodat în contact cu pământul sau dacă s-a dezintegrat în aer la intrarea în atmosfera terestră. S-au emis multe ipoteze, dar niciun răspuns concret Astfel,. În timp ce unii oameni de ştiinţă consideră că a fost vorba de o cometă, alţi cercetători au avansat ipoteza unui meteorit. Nu în ultimul rând, s-a vorbit despre o gaură neagră, un fulgerul globular, explozia unei nave extraterestre sau despre fenomene încă necunoscute, pe care ştiinţa actuală nu le poate explica. Prima expediţie științifică a ajuns în zonă abia în 1930 şi a fost condusă de geologul sovietic Leonid Kulik, care susţinea că ar fi vorba de un meteorit. Surprins de dimensiunea dezastrului, Kulik a căutat în zadar urmele impactului, deşi s-ar fi aşteptat să găsească un crater imens şi rămăşiţe ale meteoritului. Zece ani mai târziu, în 1940, Vladimir Royansky, de la Union College din Schenectady din SUA a susţinut ipoteza unei explozii de antimaterie, fără a reuşi să demonstreze acest fapt. Două expediţii organizate de Academia de Ştiinţe a fostei URSS, în 1961 şi 1963, au pornit de la ideea că ar fi avut loc un impact cu o cometă. În lipsa unor probe serioase, nici explicaţiile date de cercetătorii coordonaţi de profesorul Zolotov nu au fost acceptate de comunitatea ştiinţifică. Mult mai târziu, o echipă de cercetători italieni de la Universitatea din Bologna s-a deplasat la faţa locului pentru a lămuri misterul. Membrii echipei coordonate de Luca Gasparini şi Giuseppe Longo au anunţat că au descoperit o serie de indicii în sprijinul ipotezei că un asteroid ar fi lovit pământul la Tunguska în anul 1908. Astfel, italienii au susţinut că lacul Cheko, deşi puţin adânc, ar putea fi situat pe locul unui crater rezultat în urma impactului, însă nici dovezile prezentate de aceştia nu au convins comunitatea ştiinţifică, astfel că și astăzi misterul acestei explozii continuă să existe.