$$$

 IMNUL EUROPEI DE RĂSĂRIT

 

Totuşi, iubirea

Vindecă firea,

Haideţi, copii,

Din condiţia umană

Nu putem nici noi lipsi,

Europa e o rană

Ce se poate izbăvi.

 

Voi, cei gata de poruncă,

Aţi venit să căutaţi

Mână ieftină de muncă

Pe la cei subdezvoltaţi.

Asta nu e libertate,

Ci un bestial record,

Să le strângeţi voi pe toate,

Est şi Vest şi Sud şi Nord.

 

Şi politica ne-nşală,

Noi trăim la preţ redus

Şi, în orice socoteală,

Tot mereu suntem în plus.

Astăzi, însă, fiecare

Parcă-ncepe-a ameţi,

Ridicaţi-vă, popoare,

C-o s-ajungeţi colonii.

 

Pentru fiii noştri nu e

Niciodată loc în şcoli,

Viaţă veşnic amăruie,

Numai lipsuri, numai boli.

Hei, potop, întoarce-ţi stropii

Şi binecuvântă, hai,

Răsăritul Europei,

Teritoriu de cobai.

 

Existenţa ni-i mizeră,

Ne-a fost greu şi ne e greu,

Şi-am sperat din eră-n eră

Că ne-ajută Dumnezeu.

Omenire surdomută,

Mamă bună pentru toţi,

Hoţii cică ne ajută,

Mama mamii lor de hoţi!

 

Cineva mereu ne ceartă

Şi ne pune beţe-n roţi,

E mereu o-Naltă Poartă

Unde merg fanarioţi.

Voi, ce tot stârniţi încoace

Iritarea tuturor,

Mai lăsaţi-ne în pace,

Suntem, totuşi, un popor.

 

Tot aceeaşi vrere mişte-i,

Dă-ne pacea înapoi,

Prea se-ntrec toţi scenariştii

Să ne-ncaiere-ntre noi,

Dă-i lumină marii toamne,

Ca o formă de protest,

Şi să faci dreptate, Doamne,

Umiliţilor din Est.

 

Cadă dogmele în şanţuri,

Plece orice sicofanţi,

Nu ni-i dor de alte lanţuri,

Silă ni-i de orice lanţ.

În urgia planetară,

Ne vrem dreptul înapoi,

Şi săraci, şi fără ţară,

Cetăţeni de rangul doi.

 

Adrian Păunescu, Mai 1994