***

 MOARTEA LUI JOHN DILLINGER

John Dillinger dixit – „Să nu ai încredere niciodată într-o femeie sau armă automată!” O regulă nescrisă a lumii infracționale spune să nu amesteci femeia în treburile murdar: jaf, furt, crimă. Iubitele, prostituatele, logodnicele aduc numai belele. Să știi că de aici ți se va se trage pieirea cînd o fi și-o fi. Trădarea vine de la amante, ca și indiscrețiile care pun copoii pe urma ta. Scuturată la Poliție sau ademenită cu favoruri, ea spune tot.

John Dillinger a fost trădat de o femeie. Mai exact de o româncă. La 22 iulie 1934, la ora 2,30 în faţa cinematografului Biograph din Chicago, John Herbert Dillinger, Jr. (n. 1903) a căzut în cursa întinsă de FBI. A fost ucis pe la spate de trei gloanțe trase din apropiere de agenți federali. Nu a fost capturat, cum cereau procedurile, ci ucis. Agenţii aveau ordin să nu le scape cu nici un preț. John Dillinger era la acea dată „inamicul public nr 1”, cel mai căutat bandit din SUA. Agenţii FBI s-au temut că o încercare de a-l aresta, ar fi degenerat – în acel loc foarte aglomerat, lumea ieşea de la film – într-o încăierare sângeroasă,. Se știa că Dillinger nu se va lăsa prins, că va riposta. Era obișnuit să tragă cu pistolul și să ucidă. Ordinul directorului FBI, John Edgar Hoover, era clar şi a fost îndeplinit. John Dillinger – la numai 5 minute de la terminarea filmului – era un cadavru.

John Dillinger este o figura controversată. Unii l-au privit ca pe un Robin Hood modern. Nu era singura figură interlopă metamorfozată în ochii opinei publice intr-un personaj pozitiv. Bonnie si Clyde, Jessie James, Al Capone, etc. fuseseră priviţi cu un amestec de admiraţie – pentru că înfruntau sistemul, pe de o parte. Și cu oroare, pentru crimele pe care le comiteau, pe de alta. Modul lor de viaţă în afara legii corespundea mentalităţii şi istoriei americane, ţară construită pe aventură şi risc, cu pistolul în mînă.

SUA trecea prin marea criza declanşată în 1929 de căderea Bursei în vinerea neagră 1929. Milioanele de şomeri, lumea sărăcită, priveau cu simpatie pe cineva care jefuia bănci şi sfida Poliţia. John Dillinger s-a afirmat jefuind bănci. Cu oamenii lui ameninţa cu pistoalele funcţionarii de la ghișee, după care luau sacii cu dolari și toți dispăreau în automobile puternice. Poliţia nu a reușit să-l prindă multă vreme. Iar când l-a prins, a evadat din închisoare de o manieră eroi-comică. Şi-a făcut din pîine un pistol, l-a vopsit în negru cu cremă de ghete. L-a amenințat pe gardianul care intrase în celulă şi l-a dezarmat. Așa a ieşit din închisoare – spre hazul jurnaliştilor care au aflat povestea chiar de la el. Lui Dillinger ii plăcea presa, era eroul ei. Citea toate ziarele care dădeau ştiri despre el. Îi plăcea celebritatea.

Moartea lui s-a datorat trădării unei femei. Exact de ce se temea. Patroana unui bordel din Chicago era o anume Ana Sage-Cumpănaşu, de origine română, de lângă Timișoara. A emigrat în 1909, s-a măritat de două ori. A luat numele de Sage, a divorțat. Ca să se întrețină a practicat prostituţia. Mai târziu, în 1923 şi-a deschis propriul ei bordel. O prietenă, Polly Hamilton care trăia cu John Dillinger, i l-a prezentat sub alt nume și i-a cerut să-l găzduiască. Dillinger era hărțuit, pe fugă, se ascundea. Banda lui fusese decimată într-o ambuscadă a FBI – era singur. Ana Sage-Cumpănașu l-a recunoscut. S-a prezentat două săptămîni mai tîrziu la biroul FBI din Chicago și i-a cerut agentului Melvin Purvis, în schimbul trădării lui John Dillinger, să închidă dosarul de proxenetism pe care îl avea pe rol în justiție, și, de asemenea, să i se acorde naturalizarea (era ameninţată să fie expulzată ). A cerut și 10.000 de dolari, o sumă serioasă pentru acele timpuri.

Ana Sage este o versiune a femeii raportată la istoria personală a lui John Dillinger. A mai existat una. Când a murit, Dillinger avea 31 de ani. E de imaginat că era activ sexual, că își căuta partenere. Frecventa bordelurile, nu își permitea să aibă o iubită stabilă. Nu oricine vrea sî trăiască în subterană, să fuga mereu de poliție. În plus, dacă el ar fi avut un domiciliu stabil, ar fi fost repede reperat și arestat. FBI avea informatori în băcănii, chioșcuri de ziare, frizerii, etc. Era obligat să fie continuu în mișcare. Câte femei acceptau o asemenea viață? Putea să-și găsească o complice care să știe să mânuiască o armă și să și tragă pentru a ucide. Versiunea Bonnie&Clyde. Cât despre sentimente, mai puțin putea fi vorba. Totuși, în scurta lui viață, a existat una care l-a marcat – Billie Frechette, chelneriță, cântăreață. Jumătate franțuzoaică, jumătate indiancă. A fost arestată pentru că l-a ascuns în apartamentul ei pe John Dillinger cu care se iubea de șase luni. S-a întâmplat în anul morții lui, 1934, cu trei luni înainte – după o descindere la adresa ei. Cineva aflase unde se ascundea „inamicul public nr 1″ și a informat FBI cu gândul la recompensă. John Dillinger a apucat să fugă în ultima clipă. În anchetă, Billie Frechette nu a dat informații care să ducă agenții FBI la el. Dacă l-ar fi trădat, e de presupus că ar fi scăpat. A fost condamnată la doi ani de închisoare. Când el a fost ucis, ea se afla în închisoare.

Duminică, la 22 iulie, ora 8:30, Ana Sage-Cumpănaşu, John Dillinger şi Polly Hamilton au intrat la cinema Biograph să îi vadă pe Clark Gable, Mirna Loy, William Powell în filmul „Manhattan Melodrama”. Ana Sage era îmbrăcată într-o rochie portocalie, așa cum convenise cu agenții FBI. În lumina puternică de la cinematograf, rochia părea roșie. De unde supranumele ei din presă „femeia în roșu” . Când a ieşit de la cinema, l-a luat de braț pe Dillinger, ca să fie recunoscut de agenți. Polly Hamilton îl flanca pe partea cealaltă. Echipa FBI în frunte cu agentul Melvin Purvis – la pândă. La un semn, Ana Sage-Cumpănaşu a ieșit din grup. John Dillinger a înțeles că e o cursă în clipa când s-a trezit singur pe trotuar. I-a văzut pe agenți și a luat-o la fugă prin mulțime. Agenții au tras din apropiere și l-au doborât cu trei gloanțe. A murit pe loc.

Până azi există o controversă legată de acest episod. John Dillinger a încercat să se apere şi a scos pistolul să tragă sau agenţii au tras fără somaţie? Se aflau agenții în legitimă apărare, cum cerea legea? Nu, de vreme ce a fost lovit din spate. Era așadar un asasinat – au susținut unele ziare. Vestea a făcut pagina întii a întregii prese. John Edgar Hoover a putut să raporteze un mare succes al FBI care l-a transformat într-unul personal, cum făcea de obicei. Împrejurările acestei morţi rămân totuși ciudate. Unii spun că între John Dillinger şi Ana Cumpănaşu-Sage exista o relaţie amoroasă şi că ea l-ar fi trădat din gelozie atunci când el şi-a îndreptat afecţiunea spre Polly Hamilton. Versiunea nu se susţine. John Dillinger era mai tânăr cu 7 ani. ( JD n.1903, AC-S n.in 1896). Ea îi găzduise în bordelul ei la cererea iubitei lui, iar pentru ascunzătoare el plătea o chirie consistentă în care intra şi discreţia ei. Banii erau problema româncei, nu gelozia. Altă versiune e aceea că Dillinger nu a fost omorît, toată povestea fiind o înscenare a FBI care voia să se laude opiniei publice că epoca lui John Dillinger s-a încheiat.

Şi Ana Cumpănaş-Sage – femeia în roşu – face parte din acest folclor contradictoriu. E îndeobşte văzută ca un personaj negativ, femeie de moravuri uşoare, informatoarea FBI, o străină. E prostituată care a cerut bani pentru a trăda. Se uită că recompensa pusă pe capul lui John Dillinger era de 10.000 de dolari, deci nu ceruse nimic mai mult decît oferise FBI. Se mai uită că John Dillinger era inamicul public nr 1 al Americii, că era un spărgător de bănci și avea mai multe crime la activ, oameni nevinovați. Unde e binele într-o trădare? Confuzia cu Robin Hood a unui John Dillinger care atacă bănci (atit de detestate în acel timp) îi rezeva ei rolul de personaj negativ în poveste. Trebuie cineva să îl joace și p-ăsta! Nici ea nu era o ușa de biserică. Străină, femeie, fără acte, prostituată, patroană de bordel. Tot ce e mai rău în America puritană.

Multe cărţi şi filme i-au schiţat biografia și caracterul, ca și lui Dillinger. FBI-ul nu şi-a ţinut promisiunea faţă de ea. Banii ceruți pentru a-l vinde pe John Dillinger, nu au făcut o bună impresie lui John Edgar Hoover. Dar mai ales a indispus faptul că a povestit pățania în presă. Și nu o dată. A fost expulzată din SUA în 1935. Şi-a trăit restul vieţii în România. A murit la Timişoara de un cancer la ficat în 1947. Billie Frechette s-a măritat și a trăit pânaă în 1969, (d. 61 de ani) în rezervația  indie nilor din tribul ei.