£££

 

Femeia care ne privește cu hotărâre din celebrul tablou „România Revoluționară”, îmbrăcată în ie tradițională și purtând tricolorul pe umăr, nu avea nicio picătură de sânge românesc. Modelul pentru această pictură iconică realizată de C.D. Rosenthal a fost Maria Rosetti, născută Mary Grant.

Originară din insula Guernsey (Marea Britanie), dintr-o familie cu rădăcini scoțiene și franceze, Mary a ajuns la București prin intermediul fratelui său, consulul Effingham Grant. Aici l-a cunoscut pe C.A. Rosetti, unul dintre liderii pașoptiști, și s-a îndrăgostit iremediabil atât de el, cât și de cauza românilor. S-a căsătorit cu el în 1847, devenind prima femeie din România care a rupt barierele sociale și etnice cu o asemenea vizibilitate.

Rolul ei în Revoluția de la 1848 a fost unul de eroină de film de acțiune, nu doar de muză. Când revoluționarii (inclusiv soțul ei) au fost arestați de turci și urcați pe o corabie pe Dunăre pentru a fi duși în exil, Maria nu a stat să plângă. Deși avea o fetiță nou-născută (botezată simbolic Libertatea), ea s-a deghizat în țărancă și a urmărit convoiul pe malul Dunării zile în șir. Prin șiretenie și curaj, a reușit să mituiască gărzile și să organizeze evadarea spectaculoasă a prizonierilor la Svinița, salvând practic elita intelectuală a revoluției.

Pe lângă eroismul civic, Maria Rosetti a fost o pionieră a presei. Este considerată prima femeie ziarist din România. A scris numeroase articole în ziarul „Românul”, fondat de soțul ei, dar și în alte publicații. A lansat chiar și un săptămânal numit „Mama și Copilul”, unde oferea sfaturi educaționale și milita pentru alfabetizarea femeilor. Scrierile ei erau vibrante, patriotice și scrise într-o limbă română impecabilă, pe care o învățase din respect pentru țara adoptivă.

Pictorul C.D. Rosenthal, prieten al familiei, a ales-o ca model pentru „România Revoluționară” tocmai pentru că, în ochii lui, nicio altă femeie născută aici nu a luptat cu atâta disperare și devotament pentru libertatea națională precum această „englezoaică”. Maria Rosetti a murit în 1893, lăsând în urmă o moștenire care dovedește că apartenența la o națiune ține de inimă, nu de originea biologică.