$$$

 Când au spus că o femeie nu poate domni, ea i-a executat și a urcat pe tron

În anul 632, într-un regat coreean în care sângele conta mai mult decât genul, dar puterea era încă gândită ca atribut masculin, prințesa Deokman din Silla s-a trezit în fața unei situații care ar fi anulat orice altă femeie înaintea ei, pentru că tatăl ei, regele Jinpyeong, după cincizeci și trei de ani de domnie, murea fără să lase în urmă un moștenitor de sex masculin, iar într-o lume în care femeile puteau fi soții, mame de regi sau regente temporare, dar nu conducătoare de sine stătătoare, tronul părea condamnat să ajungă în mâinile unui bărbat îndepărtat sau ale unui ginere.

Deokman nu a cerut milă și nici nu a așteptat să fie aleasă din întâmplare, ci i-a cerut tatălui ei dreptul de a concura pentru tron, de a-și demonstra valoarea, iar dezbaterea care a urmat în curtea regală a fost una tensionată, pentru că sistemul rigid al rangurilor de sânge din Silla permitea tehnic accesul unei femei la domnie, iar budismul și șamanismul local valorizau descendența mai presus de sex, însă ideea unei regine suverane era fără precedent și, pentru mulți nobili, de neacceptat.

Când regele a decis că fiica sa va fi moștenitoarea, aristocrația masculină a explodat, iar în 631, înainte ca încoronarea să aibă loc, doi oficiali de rang înalt, Chilsuk și Seokpum, au organizat o conspirație menită să o oprească prin forță, complot descoperit rapid, iar Deokman, în loc să negocieze sau să caute compromisuri, a ordonat execuția publică a celor doi, împreună cu familiile lor, soții și copii, conform obiceiurilor epocii pentru trădare, trimițând un mesaj limpede: puterea nu se contestă, indiferent cine o poartă.

În ianuarie 632, prințesa Deokman a devenit Queen Seondeok, a douăzeci și șaptea conducătoare a regatului Silla și prima femeie care a domnit vreodată în mod direct asupra unui regat coreean, iar primul ei gest nu a fost unul de răzbunare, ci de protecție socială, trimițând inspectori regali în tot regatul pentru a avea grijă de văduve, orfani, bătrâni și săraci, consolidând sprijinul populației înainte de a cere recunoaștere externă.

Când a trimis un emisar la dinastia Tang pentru a anunța noul conducător al Silla, împăratul chinez Taizong a refuzat să o recunoască, nu pentru lipsă de legitimitate, ci pentru că era femeie, iar Seondeok, în loc să se umilească, a ales să demonstreze prin fapte, construind Cheomseongdae, cel mai vechi observator astronomic din Asia de Est, o structură gândită nu doar pentru știință și agricultură, ci și ca simbol politic, cu douăzeci și șapte de niveluri de piatră, câte unul pentru fiecare suveran al Silla înaintea ei, afirmând astfel continuitatea și dreptul ei deplin la domnie.

Ea a redus taxele, a scutit țăranii de biruri, a investit masiv în budism, religia de stat care o legitima drept întrupare a ordinii cosmice, a ridicat temple și pagode uriașe, în timp ce regatele rivale Baekje și Goguryeo atacau constant granițele, iar când Tang China i-a oferit ajutor militar doar cu condiția să accepte un prinț chinez ca rege, sub pretextul că o femeie nu inspira teamă dușmanilor, Seondeok a refuzat fără ezitare, alegând să construiască o pagodă colosală din resursele proprii, chiar cu prețul sărăcirii vistieriei, pentru a stabiliza regatul și a reafirma suveranitatea.

În 647, propria ei curte s-a întors împotriva ei, când Bidam, un oficial pe care îl numise personal, a condus o rebeliune justificată explicit prin ideea că o femeie nu poate guverna, iar deși armata era dispersată pe frontiere, revolta a fost zdrobită în mai puțin de zece zile, Bidam și treizeci de susținători fiind executați, însă această ultimă lovitură i-a slăbit definitiv trupul deja bolnav.

Regina Seondeok a murit pe 17 februarie 647, în jurul vârstei de cincizeci și doi de ani, cerând să fie îngropată într-un loc asociat cu cerurile budiste, iar decenii mai târziu, construcțiile ridicate acolo aveau să confirme simbolic că și-a revendicat locul nu doar pe pământ, ci și în istorie, iar tronul a trecut, semnificativ, la o altă femeie, regina Jindeok, dovada că domnia ei nu fusese o excepție, ci o deschidere.

Douăzeci și unu de ani după moartea ei, Silla a unificat pentru prima dată peninsula coreeană, împlinind visul pentru care Seondeok pregătise terenul, prin alianțe, reforme și o autoritate exercitată fără compromis.

Morală:

Puterea nu este oferită celor care așteaptă aprobarea, ci celor care o revendică, iar istoria nu iartă ușor o femeie care îndrăznește să conducă, dar atunci când o face, schimbă definitiv regulile jocului.

#QueenSeondeok #FemeiÎnIstorie #CoreeaAntică #Putere #Curaj #Istorie #Domnie #SfidaConventiile