$$$

 LIMBA KALASMA

Străvechiul ținut Anatoliei, o răscruce de culturi și limbi în lumea antică, a adus din nou la iveală o descoperire remarcabilă. În 2023, în timpul săpăturilor din Hattuša, capitala odinioară puternicului Imperiu Hitit, arheologii au scos la iveală o comoară de tăblițe cuneiforme care au dezvăluit o limbă de mult pierdută: Kalašma . Această descoperire, situată în regiunea care este astăzi Boğazkale din Turcia, a deschis un nou capitol în înțelegerea noastră asupra diversității lingvistice și culturale care a înflorit în Anatolia în urmă cu peste trei milenii.

Descoperire și descifrare

Descoperirea limbii Kalašma se bazează pe 174 de tăblițe cuneiforme găsite la situl arhaic de la poalele muntelui Ambarlıkaya din Boğazköy-Hattusha. Aceste tăblițe, datând din epoca bronzului târziu, erau inscripționate cu o limbă necunoscută anterior cercetătorilor. Limba a fost identificată ca făcând parte din ramura anatoliană a familiei de limbi indo-europene, un grup care include și hititul, luwianul și palaicul.

Descifrarea limbii kalašma a fost un efort de colaborare la care au participat mai mulți cercetători. Profesorul Daniel Schwemer de la Departamentul de Limbi din Orientul Apropiat al Universității din Würzburg a jucat un rol cheie în transliterarea inițială a textelor din cuneiform în alfabetul latin. Lucrarea sa a fost analizată în continuare de experți în lingvistică, inclusiv profesoara Elisabet Rieken și profesorul asociat Ilya Yakubovitich de la Universitatea din Marburg. Eforturile lor combinate ne-au permis să începem să înțelegem limba și semnificația acesteia.

Oamenii din Kalašma

Conform descoperirilor, poporul Kalašma locuia într-o regiune din apropierea a ceea ce este acum districtul Gerede din provincia Bolu, în Turcia de astăzi. Limba Kalašma, deși similară cu luwianul, care era vorbită în sudul Anatoliei, reprezintă o entitate culturală și lingvistică unică în cadrul Imperiului Hitit mai larg. Hitiții, cunoscuți pentru vastul lor imperiu care se întindea pe o mare parte din Anatolia și estul Mediteranei, erau foarte interesați să consemneze ritualurile și practicile religioase în limbile materne ale regiunilor pe care le controlau. Această practică nu reflectă doar respectul hitiților pentru tradițiile locale, ci și abordarea lor pragmatică a guvernării și controlului.

Tabletele și conținutul lor

Tăblițele Kalašma conțin în principal texte legate de viața de zi cu zi și de sărbători, oferind o privire rară asupra practicilor cotidiene ale acestei culturi pierdute. Deși conținutul tăblițelor nu oferă informații istorice inovatoare, este neprețuit pentru înțelegerea peisajului multilingv și multicultural al Anatoliei în jurul anului 2000 î.Hr. Textele dezvăluie că hitiții, în interacțiunile lor cu regiunile cucerite, au încorporat zeități locale în propriul lor panteon, venerând acești zei în limbile lor materne. Această practică avea probabil scopul de a integra mai ferm aceste regiuni în Imperiul Hitit, respectând și conservând identitățile lor culturale.

Un aspect deosebit de interesant al textelor Kalašma este semnificația lor religioasă. Tăblițele fac adesea referire la ritualuri și ceremonii desfășurate în limba Kalašma, subliniind importanța îndeplinirii riturilor religioase într-o limbă despre care se credea că este înțeleasă de zeii acelei regiuni. Hitiții credeau că zeii din Kalašma, la fel ca cei din alte regiuni, nu înțelegeau limba hitită, de unde și necesitatea de a comunica cu ei în limba lor maternă. Această practică evidențiază credința adânc înrădăcinată în puterea limbajului în contextele religioase și culturale din lumea antică.

Peisajul lingvistic mai larg al Anatoliei

Descoperirea orașului Kalašma se adaugă la complexa tapiserie lingvistică deja existentă a Anatoliei antice. Regiunea găzduia o varietate de limbi, inclusiv hitita, luwiană, palaică și hattică. Hitiții, în special, au lăsat în urmă o bogată arhivă de texte cuneiforme care includ nu numai propria lor limbă, ci și pasaje în aceste alte limbi. Acest lucru reflectă diversele influențe culturale pe care hitiții le-au întâlnit și le-au absorbit de-a lungul secolelor.

Semnificația limbii Kalašma nu constă doar în unicitatea sa, ci și în ceea ce ne spune despre interacțiunile mai ample dintre diferite culturi și limbi din Anatolia antică. Natura multilingvă a regiunii, evidențiată de varietatea limbilor înregistrate în textele hitite, sugerează un grad ridicat de schimb și integrare culturală. Prin urmare, descoperirea limbii Kalašma oferă noi perspective asupra modurilor în care hitiții și contemporanii lor au navigat și au gestionat această diversitate.

Viitorul studiilor Kalašma

Publicarea textelor Kalašma, condusă de profesorul Schwemer, este programată să înceapă în noiembrie 2023. Această publicație va pune la dispoziția cercetătorilor din întreaga lume întregul corpus de 174 de tăblițe, deschizând calea pentru cercetări ulterioare asupra acestei limbi nou descoperite. Pe măsură ce aflăm mai multe despre Kalašma, este probabil ca înțelegerea noastră asupra lumii antice, în special a dinamicii complexe a limbii, culturii și puterii din Anatolia, să continue să evolueze.

În concluzie, redescoperirea limbii Kalašma este o dovadă a istoriei bogate și diverse a Anatoliei. Subliniază rolul regiunii ca un creuzet de culturi și limbi în lumea antică. Pe măsură ce cercetătorii continuă să studieze textele Kalašma, putem aștepta cu nerăbdare noi perspective asupra vieții oamenilor care au locuit odinioară această regiune fascinantă și asupra rețelei complexe de interacțiuni care au modelat lumea lor.

Lucrarea „ Keilschrifttexte aus Boghazköi (Texte cuneiforme din Boghazköi)”, scrisă de prof. dr. Schwemer despre descifrarea a 174 de tăblițe, este acum disponibilă în format digital.