$$$

 Secretele limbii române în epoca hashtag, tweet şi selfie

Răzvan Tudor 

Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, a vorbit revistei Q Magazine despre limba română și evoluția ei. Selfie, hashtag, tweet ori crowdfounding, cuvinte necunoscute până acum 10 ani, și-au croit deja drumul spre DEX.

O LIMBĂ VIE

Marele Dicționar al Limbii Române, definitivat acum 10 ani, conține peste 170.000 de termeni. 

A fost publicat într-o ediție de 34 de volume, restructurată apoi în 19 volume, sub coordonarea președintelui Academiei Române de la acea vreme, Eugen Simion. Acesta scria în prefața primului volum: 

„Nu ne-am propus să aplicăm în exclusivitate criteriul literarității, pentru că n-am putut elimina scrierile ce vin în atingere cu literatura şi, în genere, ilustrează zonele ei culturale generale”.

Limba română ocupă un loc fruntaș 8 între limbile lumii, datorită vocabularului bogat și plin de sensuri.

„Marele Dicționar al Limbii Române a fost început de Bogdan Petriceicu Hasdeu la începutul sec. al XIX-lea, s-a lucrat la el cu intermitențe peste 100 de ani și a fost terminat de curând. A fost o perioadă de mare avânt la începutul anilor 2000. Limba română este printre primele limbi europene și mă refer la bogăția vocabularului, la sensurile foarte variate ale cuvintelor.

Engleza, franceza, când și-au făcut Marile Dicționare, au avut nevoie de câteva decenii pentru asta. Câteva națiuni ale lumii au aceste mari dicționare care tind să cuprindă toate cuvintele, din toate epocile, ceea ce este o utopie, dar de multe ori se încearcă. Engleza, datorită eforturilor făcute de mari savanți, are cam 250 de mii cuvinte atestate. Eu sunt convins că și limba română are atâtea, dar nu le-am putut cuprinde pe toate în dicționare”, susține președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.

„Limba română este una dintre cele mai deschise și primitoare limbi. Nu ne e teamă de neologisme și avem capacitatea să adaptăm aceste cuvinte. Cum cele mai noi cuvinte, chiar dacă pătrund din engleză, au rădăcini latine și asta chiar se potrivește cu specificul nostru. Dacă la început preluăm cuvântul așa cum este el scris în limba de origine, după o vreme, prin uz, el devine parte familiară a limbii și este scris conform principiilor noastre fonetice”, afirmă istoricul Ioan-Aurel Pop.

UN NOU DEX

„Există cel puțin trei institute mari de lingvistică ale Academiei Române – la București, la Cluj și la Iași – unde cercetătorii, specialiști în vocabular, lucrează permanent, urmăresc neologismele, transformarea cuvintelor și cam o dată la un deceniu se intervine pentru acceptarea unor noi forme ale unor cuvinte, a unor forme de plural. Până la un punct unele cuvinte pot părea barbarisme sau invenții, dar de la un punct ele se înrădăcinează în limbă, și Academia Română, datorită uzului curent, trebuie să le accepte. Sunt convins că în următorii 10 ani ar putea apărea o ediție mult îmbunătățită și augmentată.

De obicei, cuvintele noi în limbă le formează oamenii cu talent: poeții, prozatorii. Uitați-vă câte cuvinte a introdus în limba română Tudor Arghezi! Cuvintele noi, formulate în mod artificial, sunt respinse tot de limbă. Ea este un organism viu, mereu în transformare. Este o zestre spirituală extraordinară, este cea mai frumoasă creație colectivă a poporului român din punctul de vedere al comunicării și culturii”, conchide pentru Q Magazine președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop

Articol scris de Răzvan Tudor 

Publicat pe data de 10-08-2018