$$$

 Dacă iertarea a fost darul și lupta mea, următoarea mare lecție a venit atunci când am început să înțeleg diferența dintre empatie, compasiune și codependență. Mult timp le-am confundat, și această confuzie m-a făcut să mă pierd pe mine.

Empatia mea a fost imensă. Simțeam tot. Puteam să intru în durerea altuia și să o port ca și cum ar fi fost a mea. Îmi luam pantofii lui și uitam de ai mei. Și pentru o vreme, mi s-a părut un dar nobil. Dar în realitate, ce făceam era să mă las consumată, să mă micșorez, să mă sacrific pentru ca celălalt să se simtă mai bine. Acolo, empatia devenise o închisoare.

Compasiunea însă e altceva. Compasiunea te lasă să vezi rana celuilalt, dar și să rămâi în tine. Să spui: „înțeleg de unde vine durerea ta, dar nu mă las să mă distrugi odată cu tine.” Compasiunea respectă pe celălalt, dar se respectă și pe sine. Și eu am învățat să stau aici, în compasiune, nu în empatie necontrolată.

Codependența e capcana în care am căzut de multe ori. E vocea aceea care îți șoptește: „salvează-l, tu poți, tu vezi ce nu văd alții.” Și am crezut-o. Am salvat, am dat, m-am sacrificat, până când m-am trezit golită de mine. Adevărul este dureros: când îți faci din salvarea altuia un sens, uiți să te salvezi pe tine. Și asta nu e iubire, ci auto-trădare.

De aceea, astăzi nu mai dau a doua șansă decât atunci când există reparație reală. Nu mă mai mulțumesc cu promisiuni și cuvântări emoționante. Vreau fapte, vreau consistență, vreau să văd tipare schimbate, nu doar declarații. Creierul nostru nici măcar nu crede vorbele, el reține tiparele. Și doar atunci când un om repetă un gest bun și constant, realitatea din tine se rescrie. Altfel, e doar o iluzie.

Am învățat să-mi ascult corpul. De câte ori m-am întors prea repede la cineva toxic, corpul mi-a spus adevărul: stomac strâns, insomnie, nod în gât. Atunci am ignorat. Acum nu mai fac asta. Astăzi, trupul meu e primul meu martor și prima mea protecție.

Și poate cea mai importantă concluzie este asta: pot ierta orice, dar nu mai permit niciun abuz repetat. Pot înțelege orice traumă, dar nu mai confund trauma cu dreptul de a răni. Pot iubi oamenii, dar nu mai confund iubirea cu lipsa de limite.

Sursa: Arta Conexiunii Universale