$$$

 

El a iubit-o. Și a trăit alături de ea 57 de ani lungi.

Era un om dificil. Fuma trabucuri în pat și ardea pijamaua și lenjeria.

Uneori bea — chiar prea mult.

Viața lui a fost plină de suișuri și coborâșuri. A luptat, a greșit, s-a frânt și s-a ridicat din nou.

Dar un lucru nu s-a schimbat niciodată: și-a iubit soția fără margini. Pe nimeni altcineva — nici la propriu, nici la figurat. Cel mai des își asculta doar propria voce.

Nu era un bărbat frumos. Nu făcea sport.

Dar o iubea mai presus de orice.

Nu putea trăi fără ea.

Deși nici pe ea — uneori — nu o asculta.

Ea și-a găsit propria cale. Nu a țipat, nu a încercat să-și dovedească dreptatea.

A început să-i scrie scrisori.

Pline de dragoste și tandrețe. Cu rugăminți, cu explicații, cu îndrumări.

Uneori doar cu un mic inimioară la sfârșit — ca și acum în chat.

El citea. Și se schimba.

Cuvintele ei îl susțineau. Niciodată nu s-au certat.

Și în toți acei ani nu a trădat-o niciodată — deși înainte de căsătorie fusese un om cu totul diferit.

A iubit-o 57 de ani.

Apoi, a plecat, bătrân.

Și Clementina a rămas singură. Fără el. Fără sens.

Repeta mereu același lucru:

„Vreau la el. Nu mai am pentru cine și pentru ce să trăiesc.”

Într-o zi a început să-i răsfoiască hârtiile.

Și a găsit un rând scris de mâna lui.

O propoziție care a sunat ca un răspuns din altă lume.

Un răspuns la durerea ei. La întrebarea ei: „Cum să mai trăiesc?”

Și atunci parcă i-a auzit din nou vocea:

„Nu vă dați niciodată bătuți. Niciodată, niciodată, niciodată.

Nici în lucrurile mari, nici în cele mici.

Nici în cele importante, nici în cele mărunte.

Nu cedați niciodată, dacă asta nu contrazice onoarea și bunul-simț.

Nu vă supuneți niciodată forței.

Nu cedați niciodată în fața superiorității numerice a dușmanului.”

Ea nu s-a dat bătută.

I-a pus în ordine moștenirea. A publicat toate lucrările lui. I-a terminat ceea ce începuse.

Apoi — s-a dus liniștit la el. La cel pe care l-a iubit toată viața.

La cel care chiar și după moarte a găsit o cale să o sprijine.

Și să-i amintească de ce merită să trăiești.

📌 Pentru că dragostea nu înseamnă doar cuvinte.

Înseamnă: să asculți. Să scrii. Să-ți amintești.

Și să reziști — chiar și atunci când este foarte greu.

Sursa: Gânduri cu voce tare, internet.