***

 Să nu-ți doreşti niciodată viața altui om... de departe, toți oamenii ni se par perfecți, de aproape, totul e diferit...

Ce vezi tu despre bucuria cuiva este doar percepția ta, nu neapărat şi realitatea... poți cunoaşte un om doar când trăiești cu el, zi de zi, clipă de clipă... Altfel, ne putem imagina orice, despre oricine, dar adevărul nu îl putem şti decât pe jumătate... acea jumătate aranjată special pentru lume, exterior, fațadă... 

Iar adevărul despre un om, o viață, un caracter se trăieşte de aproape, cu fiecare trăire şi emoție nestudiată, nepregătită, nefiltrată...

Şi culmea, toată viața nu facem altceva decât să ne ferim unii de alții, să ne demonstrăm nouă şi altora neadevăruri cumplite, pentru ca mai apoi, ajunşi acasă în simțirea noastră, să ne zbatem în neputință...

Minciuna costă mai mult decât îți poți permite...ia tot...anii, bucuria, familia... Adevărul în schimb, cere tot de la tine, te lasă fără nimic, crezi tu, apoi vezi că ți-a dat în schimb viață nouă, purtătoare de iubire vie, care arată cum se simte, nu cum se vrea de ceilalți să arate...

Nu, nu vă doriți vreodată viața nimănui altcuiva...pentru că ea nu poate fi altceva decât o pânză frumos pictată de aşteptări nerealiste... doriți-vă doar propria viață... chemați-o pe nume, lăsați-o să răspundă şi când viața vă cheamă, oricât doare, răspundeți: "prezent!"... apoi, începe marea eliberare...

_Ana Maria Ducuță_

PAGINA Viata cu de toate