£££

 ⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️ CHARLES DICKENS....."POVESTE DE CRĂCIUN "....

      -Când a început să scrie cartea care, în cele din urmă, avea să-l facă nemuritor, viața lui era departe de a fi una fericită.....

Era epuizat. Era îngrijorat. Avea o familie numeroasă de întreținut, datoriile sale se acumulau și se temea serios că nu va mai putea niciodată să-și repete succesele anterioare. Ultimele sale romane nu se vânduseră așa cum sperase. Cititorii păreau să-i întoarcă spatele.

    -Timpul se scurgea. Dar mai era ceva în el: o furie liniștită, arzătoare. ANGLIA victoriană devenea mai bogată și, în același timp, mai crudă. Copiii erau exploatați, familiile mureau de foame, iar săracii erau învinovățiți pentru propria lor mizerie. Dickens a văzut totul. Și nu s-a putut abține să nu spună ceva.

    -Și astfel, în doar șase săptămâni de muncă asiduă, s-a născut "POVESTE DE CRĂCIUN ”.

Cartea a fost publicată pe 19 decembrie 1843. DICKENS a intenționat ca ea să fie frumoasă: cu o copertă din pânză roșie, margini aurite și ilustrații colorate de JOHN LEECH. A fost concepută ca un cadou - nu doar pentru lectură.

    -Prima ediție de șase mii de exemplare s-a epuizat înainte de AJUNUL CRĂCIUNULUI. A fost retipărită de mai multe ori în anul următor. Deși costurile ridicate de producție au redus profiturile imediate, efectul a fost copleșitor. Ireversibil.

    -182 de ani mai târziu, această "cărticică despre fantome” nu și-a pierdut nimic din putere. A devenit mai mult decât o simplă poveste: a devenit un rit. Un arhetip. O busolă morală care reapare în fiecare decembrie.

    -Povestea este simplă și universală. EBENEZER SCROOGE, un om lacom și singuratic, disprețuiește CRĂCIUNUL și tot ceea ce reprezintă acesta. Îl consideră o nebunie costisitoare. O pierdere de timp.

    Dar într-o noapte este vizitat de fantoma lui JACOB MARLEY, apoi de alte trei figuri: CRĂCIUNUL trecut, CRĂCIUNUL prezent și CRĂCIUNUL viitor.

   Aceștia îl obligă pe SCROOGE să se confrunte cu adevărat cu sine însuși.

   TRECUTUL dezvăluie copilul uitat și tânărul care a sacrificat dragostea pe altarul banilor.

   PREZENTUL dezvăluie bogăția invizibilă a celor care au puțin, dar sunt capabili să împărtășească totul.

    Și VIITORUL ne arată cea mai terifiantă consecință: murim lăsând în urmă nimic altceva decât indiferență.

   Și Dickens ne vorbește și astăzi.

Pentru că, în cele din urmă, există un mic SCROOGE în fiecare dintre noi. Trăim într-o lume tulbure, hiperconectată: înconjurați de lumini, vitrine și sclipici, dar adesea cu puțin timp, tăcuți și fără o căldură reală. Ne grăbim să facem Crăciunul „perfect”, ca și cum ar fi un spectacol - și ajungem obosiți, goi și cinici.

   -Când SCROOGE întreabă: „De ce ar trebui să fiu vesel? De ce ar trebui să cheltuiesc? De ce ar trebui să fiu bun?”

Mulți dintre noi ne cunoaștem în această întrebare.

Iar DICKENS răspunde fără patos:

"Dacă nu aprindem o lumină în noi înșine, nu o putem da altora."

   -DICKENS nu a scris doar o poveste. El a dat sens unei sărbători goale și repetitive. El a reamintit lumii că CRĂCIUNUL nu este despre consum, ci despre conectare.

    -Și de fiecare dată când recitim cartea sau urmărim una dintre adaptările sale, mesajul rămâne același: întoarcerea la elementele de bază. La un gest amabil. La o masă comună. La o privire care îl recunoaște pe celălalt.

    -Așa cum a scris SENECA: "Si vis amari, ama.”

    Dacă vrei să fii iubit, iubește.

    -Poate de aceea "POVESTE DE CRĂCIUN" ne vorbește încă după 182 de ani. Pentru că nu ne cere să fim perfecți.

Doar să rămânem umani.

Bel-Esprit 

    O zi cu frumos în inimi și în suflete sa avem!