$$$

 Cuvinte de sub țiplă

     Felul în care a fost predată – de fapt impusă, oficial și ideologic – istoria laromanica, înainte de 1990, a marcat fundamental subconștientul colectiv până în zilele noastre, unii fiind în stare să treacă repede și oricând de la isterie la primitivism și lămuriri cu ciomagul pentru a ne aduce pe calea cunoașterii. 

Astfel, undeva pe la origini, Homo Sapiens era descris ca deosebit de înapoiat și cu minte puțină, dar – ce mare fericire pe el – dialectica istoriei (de la taica Marx cetire) l-ar fi pus pe calea socialismului, "viitorul luminos al omenirii", și așa a început era civilizației, desigur, cu oarecari poticniri prin comuna primitivă, apoi cele capitaliste, ca lupta de clasă, de exemplu.

De unde și uimirea constantă a observatorului civilizației, fie și în ce privește doar lucrurile mărunte. Căci nu puține ne sunt surprizele, încă de la prima simplă descoperire.

Bunăoară, metodele din vechime privind conservarea alimentelor, supuse în permanență alterației, lege biologică.

Un exemplu modest, etanșeitatea. O obțineau prin stratul de grăsime adăugat peste carnea fiartă sau prăjită, peste fructele confiate sau făcute dulceață, 

prin ceară sau – ce simț de adaptare și spirit de observație ! – prin așezarea unei membrane elastice pe gura vasului de lut sau ceramică, membrană care odată uscată crea etanșeitate și impermeabilitate.

Dar de unde o luau ? Ei bine, din intestinele animalelor. Și atunci, această minte "puțină" a realizat, și nu strict empiric, că bășica udului (vezica urinară, în aparență bună de nimic) avea calitatea de a se usca și întări fără să se altereze. Și a fost îndelung folosită, de cei mai săraci, de exemplu (pare cam mitologie ideea, dar o amintim), chiar și în loc de geam la ferestrele colibei de odinioară. Sau ca membrană muzicală, pentru efectul de rezonanță.

Dacă facem acum o mică incursiune de vocabular, descoperim că în fondul lexical balcanic (Sprachbund) denumirea ei era, în greacă, τσίπλα,, iar în slavonă (acum bulgară) ципа. La fel în sêrbo-croată.

Deci, prin derivație lingvistică, bășica udului a devenit pielița aceea folosită pentru etanșeitate.

Mai mult – e un exemplu de gastronomie franceză modernă - celebrul Paul Bocuse obținea în anii '60 o a treia stea, consacrarea absolută, în Ghidul Michelin, cu o rețetă de pasăre la cuptor în țiplă (vezică) de porc.

În limba rumânurilor sintagma a derivat din nou, căci felul în care erau ambalate sau etichetate sistematic produsele industriale a generat, prin analogie, expresii specifice, în special pentru ceva nou : sub țiplă, ca în/de sub țiplă – țiplă, ce mai !