$$$

 „Mușcătorii de ciori” ai Istmului Curonian. Unul dintre cele mai stranii obiceiuri ale Prusiei Răsăritene

În secolul al XVII-lea, Istmul Curonian s-a confruntat cu o adevărată „catastrofă a nisipurilor”, urmată de foamete. Vara oamenii se descurcau datorită peștilor, însă iarna salvarea venea din partea corbilor și ciorilor, care erau numeroși în acele locuri.

„Mușcătorii de ciori” ai Istmului Curonian — Krähenbeißerii — așa erau numiți pescarii care, toamna, nu mai urmăreau bancurile de pește, ci vânau ciori.

Pentru a-și îmbogăți dieta modestă, aceștia au deprins un meșteșug neobișnuit: prindeau păsările pentru sărare, străpungându-le capul cu o mușcătură.

Apoi, aceste „porumbei prusaci” erau așezați în căruțe și vânduți cu profit restaurantelor și piețelor din Königsberg.

„Porumbeii” au devenit atât de apreciați de locuitorii Prusiei, încât s-au transformat aproape într-un adevărat fel tradițional.

În meniurile celor mai rafinate restaurante ale Königsbergului se găsea mâncarea „Porumbelul de pe Istm” — așa era denumită, cu o eleganță voită, cioara de pe Istmul Curonian.

Păsările erau prinse cu o plasă și o momeală, după care li se aplica o mușcătură precisă în zona capului. În acest fel erau imobilizate fără a fi ucise, deoarece vânătoarea dura mult, iar prelucrarea prăzii avea loc abia acasă.

De aici și numele acestor vânători — Krähenbeißer, adică „cel care mușcă cioara”.

Cei mai iscusiți dintre „muşcători” puteau prinde într-o singură zi între 100 și 200 de păsări.