$$$

 1. Legenda Sfântului Gheorghe și a balaurului 🐉

Este cea mai cunoscută și simbolică poveste asociată cu Sfântul Gheorghe:

Se spune că într-o cetate (Lydia sau Silena, în Libia – după diferite surse), un balaur înspăimânta locuitorii. Pentru a-l ține departe, oamenii îi aduceau jertfe – mai întâi animale, apoi oameni aleși prin tragere la sorți.

A venit rândul fiicei împăratului. Chiar în momentul în care balaurul se apropia de ea, a apărut Sfântul Gheorghe călare, în armură strălucitoare. Cu crucea în mâna dreaptă și sulița în cealaltă, l-a înfruntat pe balaur, l-a rănit și l-a învins.

Legenda spune că i-a legat gâtul cu brâul fecioarei și l-a dus în cetate. Apoi, le-a spus oamenilor că, dacă se vor boteza, balaurul va fi ucis. Mii de oameni s-au convertit, iar balaurul a fost omorât.

Această legendă este interpretată ca o alegorie a luptei binelui cu răul, a creștinismului cu păgânismul, dar și ca o poveste despre curaj și protecție divină.

2. Sfântul Gheorghe – cel care aduce primăvara 🌱

În tradiția populară românească, sărbătoarea Sfântului Gheorghe (23 aprilie) marchează începutul anului pastoral și al verii pastorale.

Se crede că în noaptea de Sfântul Gheorghe, porțile cerului se deschid, iar duhurile rele prind putere. Pentru a se apăra, oamenii pun ramuri verzi (mai ales de rug sau de stejar) la porți, la uși, la ferestre sau la grajduri.

În satele de munte, ciobanii urcă pentru prima dată cu oile la pășune în această zi, iar cine aude primul cucul cântând sau cine doarme în zorii zilei va fi somnoros tot anul.

3. Sfântul Gheorghe călare – protectorul soldaților și al vitejilor ⚔️

În iconografie, Sfântul Gheorghe este adesea reprezentat călare pe un cal alb, învinsând balaurul cu sulița. Această imagine a devenit simbol al protecției divine și al vitejiei.

În Evul Mediu, mulți cavaleri purtau icoane sau medalioane cu chipul Sfântului Gheorghe, cerându-i protecție în lupte. Era considerat patronul armatei, al soldaților și al celor curajoși.

4. Noaptea de Sfântul Gheorghe – noaptea vrăjilor și a farmecelor ✨

În folclorul românesc, noaptea dintre 22 și 23 aprilie este una magică, plină de forțe oculte:

Se spune că în această noapte „umblă strigoii” și „se ia mana laptelui” (se ia norocul vacilor de lapte).

Fetele tinere pot face descântece pentru a-și visa ursitul.

Se culeg plante de leac, iar roua adunată în dimineața Sfântului Gheorghe are puteri tămăduitoare.

Se aprind focuri ritualice pe dealuri, iar tinerii sar peste ele pentru purificare și noroc.

5. Sfântul Gheorghe – frate cu Sângeorzul

În unele variante folclorice, Sfântul Gheorghe este confundat sau unit simbolic cu Sângeorzul, o divinitate agrară, protectoare a animalelor și vegetației.

În mitologia populară, el este văzut ca fratele Sfintei Vineri sau al Sfintei Duminici, iar în unele zone, se spune că „descuie vara”, dând drumul căldurii și vieții.