Jurnalul Cristinei: ***

~ CÂTEVA REGIONALISME ~

Aceasta înseamnă diversitatea, legătură prezentului cu trecutul, respectul față de trecut. Respectând trecutul respecți valorile etice, morale ale poporului. Nu te "strică la cap" modernismul .

Literatura , filmul, teatru este plin de regionalisme . Unicitatea fiecărui popor de a se mândrii cu originile sale .

🇷🇴 ~ Regionalisme din Ardeal și Banat ~ 🇷🇴

◇◇◇ Musai să ştii: 20 de cuvinte ciudate ale ardelenilor, pe care ceilalţi români nu le înţeleg. Ei sunt „nialcoşi” ( = mândri , frumoși )se „coată” ( se uită, se privesc în ceva, sau ceva) în oglindă şi savurează „cocioanele” (piftie, răcituri, iarna mănânci așa ceva) .

În literatura română, regionalismele sunt folosite de scriitori în scop artistic, ele sunt o permanentă sursă de îmbogăţire a limbii literare. Utilizarea lor cu măsură şi măiestrie este admisă, chiar recomandabilă, dar abundenţa lor poate dăuna valorii artisticePe lângă cuvinte de origine latină, graiul ardelenesc este bogat în cuvinte împrumutate din limba maghiară.

“Începuturile influenţei limbii maghiare datează din secolul al XI-lea. Elementele lexicale de origine maghiară se îmart în: o parte care se întâlneşte, exclusiv, în graiurile din Transilvania, şi o altă parte care se află pe întreg teritoriul românesc” . Ovid Densuşian arată că numărul relativ mare de elemente lexicale maghiare răspândite pe întreg teritoriul lingvistic dacoromân se explică uşor, ţinând seama de trecutul istoric al ţărilor româneşti, între populaţia din Transilvania şi cea din Muntenia şi Moldova, păstrându-se legături permanente, variate.

Regionalisme din Ardeal :

fedeu=capac

bolund=nebun

laibăr=haină ţărăneasc până în talie

gherbevos=fierul de la sobă

cios = paznic de hotar, pădurar,

goz = nutreţ pentru vite, gunoi,

şuşorcă = pănuşă, foi de ştiulete,

tenchi = porumb,

zádie= şorţ, catrinţă,

cotătoare = oglindă,

chefe = perie,

ciont = os,

badoc = bidon, vas,

budigăi = chiloţi,

lipideu = cearceaf,

cocioane = piftie,

bendéu = burtă,

cinoş = chipeş, frumos,

nialcoş = cochet, elegant,

piscoş = murdar

barmoş = catifea

● De ce dau moldovenii cep la „poloboc“ şi se hrănesc cu „chişcă“. 20 de cuvinte în dulcele grai moldovenesc pe care ceilalţi români nu le înţeleg

„Am do făcut“ şi „m-am pro întors“, expresiile care îi fac pe bănăţeni unici. Bănăţenii de munte îşi culcă oaspeţii în casa mare de oaspeți ( =soba mare ) de la drum şi le dau coleăşă (mămăligă) şi răchie (băutură de prune).

„No!”, semnul că ardelenii au nevoie de „hodină” ( odihnă): înainte de a spune ceva.

♡◇◇◇◇♡ Curiozităţile graiului dintre Carpaţi

★ Mai există clujeni (şi ardeleni) care încă mai folosesc expresii şi vorbe folosite de bunicii şi străbunicii noştri. Iar acest lucru, îi amuză şi face pe cei nou veniţi la Cluj să se întrebe ce înseamnă fiecare expresie în parte. Moldovenii sau oltenii nu înţeleg vorbele ardelenilor, deoarece majoritatea regionalismelor folosite de aceştia sunt împrumutate sau influenţate de vocabularul maghiar sau german.

● Am făcut o selecţie cu astfel de expresii şi vorbe pe care le auziţi numai la Cluj (sau în Ardeal).

No, ie’ de-nbucă oarişce! = mănâncă ceva

No, hai în ‘lontru = haide înăuntru (în casă)

Nu tie desculța! = nu te descalţa

Ie şi be’ de-acolea! = bea (când gazda de serveşte cu băutura)

Be mă! Să nu-ț’ mai zâc o dată!

Iț’ mai pui? = îţi mai pun? (mâncare)

No, deja vă duceț? = deja plecaţi?

No mai stai, une’ tie grăbeşti?

Mai haidaț’ pâ la noi = mai haideţi pe la noi (în vizită)

Da’ tu de-a cui ieşti?

Mânci un blid de zamă? = mănânci o farfurie cu ciorbă?

Iţ’ fac o rototo? = îţi fac o omletă?

Apăi hăpt aşe-i! = exact aşa este!

No hai şi-om mere! = hai să mergem!

Ai isprăvit? = ţi-ai terminat munca? (de regulă, în gospodărie)

Îs bolund după tine! = sunt înnebunit după tine

Pântru o mândră ca tine, ţâpe dracii jar pâ mine! = o modalitate ardelenească de a face un compliment unei fete

Bă, ce ocoş eşti! = ce deştept eşti!

Du-tie tu muiere, nu tăt vorovi! = un fel de a-i spune soţiei să tacă , ( du-te tu nevastă, nu mai vorbi!" )

Mnira-s-ar lumea de tine! = un fel de (aproape)

★ Cluj-Napoca dialecte și expresii :

Cu toate acestea, românii din celelalte zone ale României îi apreciază pe clujeni când vine vorba de accentul şi lingvistica lor.

blid = farfurie

oiagă = sticla

ştergar = prosop

baraboi = cartofi

ticlăzău = fier de călcat

puiuc = sertar

tină = noroi

laiță = băncuță

nădragi = pantaloni

țițo-nădragi = izmene tip ciorap

jeb = buzunar

sfetăr = jerseu

laibăr = bluză

straiță = geanta

bulendre = haine

bumb = nasture

cucuruz = porumb

porodici = roşii

curechi = varză

laboș = cratiță

ciucălău = ştiulete de porumb

tolcer = pâlnie

canceu = vas de apă cu toartă

slană = slănină

dărabă = bucată

moare = zeamă de varză

pită = pâine

șură = hambar

poiată = grajd

ștrampi = ciorapi de femeie

țol = pătură

Cuvinte din Banat șiv Ardeal :

A anina = a atârna

Asudat = transpirat

Barem = măcar

Bumbi = nasturi

Bute = butoi

Bâlbătaie = flacără mare

Beteag = bolnav

Bodomoc = dovleac

Bolund = nebun

Botă = bâtă

Brăcinar = curea, la pantaloni

Budigăi = chiloți

Cramp = târnăcop

Catrafuse = haine

Căntălău = ulcior

Căput = sacou

Cătrănit = nervos

Cepuit = curățat de crengi

Cheaptăn = piaptăn

Cheptar =vestă

Chipeș = frumos

Chișchineu = batic

Cinaș = frumos, îngrijit

Cioareci = ițari, pantaloni

Ciubăr = vas mare din lemn

Ciurdar = păstor la vaci

Colb = praf

Coleșe = mămăligă

Copârșeu = sicriu

Coșarcă = coș de nuiele

Covăsât = iaurt

Credent = dulap de bucătărie

Cricală = tocăniță cu bulion

Cucuruz = porumb

Curechi = varză

Curpător = dog, tocător

Dăinuș = hintă, leagăn

Dărabă = bucată

Deț = un shot (echivalentul a 100 ml, de țuică în general)

Diri noi = în fața casei noastre

Dormeză = canapea

Drod = cobelci de pus în nas la porci

Drugă = sucitoare

A se duriga = a se rostogoli

Farbă = vopsea

Fălos = mândru

Fedeleș = vas de lemn pentru dus apa la câmp

Fedeu = capac la oală

Fele (o fele) = o jumătate de litru

Ferdel (un ferdel) = 30 de litri (sau 24 kg)

Fercheș = elegant

Fioc = sertar

Firezar = rumeguș

Fizuiele = șireturi la papuci

Foale = burtă

Ghinars = țuică

Ghiufe = chibrite

Glajă = sticlă

Glod = noroi, tină

Groșcior = smântână

A guri = a urca

Grumaz = gât

Grumpile = cartofi

Hâd = urât

Hăndrălău = hoinar

Hodină = odihnă

Hodoroagă = rea de gură

Ie = ciupag, cămașă

Îmblătit = treierat grâu cu batoza

Jeb = buzunar

Joardă = nuia

Juninci = vițele care au mai puțin de un an

Junci = viței mai mari de un an

Laboș = vas

Laibăr = haină groasă

Lepedeu = cearsaf

Ler = cuptor

Leț = scândură

Litră = unitate de măsură pentru cereale, 15kg

Maioș = măietec, caltaboș

Mânzălit = murdărit

Mintenaș = imediat

Moare = zeamă de varză

Musai = obligatoriu

Nădragi = pantaloni

Nedeie = sărbătoarea satului

Ocoș = deștept

Oțâră = puțin

Pancove = gogoși

A se păli = a se lovi

Părădăici = porodici, roșii

Păsat = faină de porumb

A se prăstăgăli = a se rostogoli

Picioci = cartofi

Piparcă = ardei

Răntaș = prăjală la ciorbe

Scovardă = clătită

A sfădi = a certa

Sfetăr = vestă

A sudui = a înjura

Stârnit = inventat

Slobod = liber

Șod = nostim, haios

Șogor (i) = doi sau mai multi bărbați, care au fost cu aceeași femeie. De asemenea există și șogoriță (e) între femei.

Șohan = niciodată

Stog = claie mare de grâu pus în snopi

A ștrencăni = a croșeta

Ștrimfi = ciorapi

Țâdulă = scrisoare, bucată de hârtie, act

Țâfă = pământ foarte fin

Țârăit = puțin

Tarcăn = tarhon

Ticlăzău = fier de călcat

Tină = noroi

Țoaclă = bicicletă

Țol = pătură (se mai folosește și țoale = haine)

Tolcer = pâlnie

Traistă = plasă

A țuca = a pupa

Ulcică = cană

Vailing = vas mare

Venitură = persoană nouă într-o localitate

Zaghie = șorțul din fața hainelor țărănești

Zămotișe = brânză scursă de vacă

Zamă = supă

Zbicit = uscat

Și bineînțeles, să nu uităm de interjecțiile:

Ioiii ! = mirare

No = are multe semnificații, că no, așa vorbim noi

regionalisme - fapt de limbă existent numai într-o anumită regiune, caracteristic numai pentru un anumit grai

arhaisme - cuvânt, expresie sau construcție învechită, folosită în limba operelor literare cu scopul de a reda culoarea locală .

Ei, no, ni, tu, mă, la el, ce mi le ia de la ea, ca să mi le bé la ei!"

[ei, uită-te tu mă la el, ce i-a de la ea, ca să bea , să deguste ei. ]

„No, ni tu mă la el ce be!” [= uită-te la el cât bea ! ]

Formula de alertă de caniculă din Ardeal !

◇◇◇◇◇◇

Tulai, ce nădușală!

Capiu te face!

No, de nu-i musai, amu nu te

du la căpălit, șezi blând și be

cu canceu, canta, veadra de

la vizitic.

◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇

Foarte mare e căldura !

Amețit, te face

Nu te duce neapărat acum, acum nu te duce la săpat, la treabă pe câmp (holdă) , stai cuminte și bea un ulcică de (apă) vin , cântă , bea apă de la fântână ....

◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇

căpălit = săpat

canceu = ulcică de vin, apă .

Vizitic este un cuvânt folosit foarte des în mediul rural din Ardeal. De câte ori mergi într-un sat și vei cere un pahar cu apă, vei fi trimis la vizitic.

Cuvântul înseamnă cișmea, fântână, o sursă de apă amenajată în curte. În trecut, dar și acum, în unele locuri, gospodării aveau atât apa trasă în casă, dar și un robinet în curte pentru a da apă la animale, a uda grădina etc. Acesta era denumit vizitic.

Cuvântul vine din maghiarul vezeték.

●Cum se spune unor feluri de mâncare din Ardeal :

Pere pai – cartofi pai/prăjiți

Porodici – roșii

Cucuruz – porumb

Oloi – ulei

Fărină – făină

Piparcă – ardei

Curechi – varză

Loşte – tăiței de casă

Tomaj cu brânză – tăiței cu brânză

Baraboi – cartofi

Palaneț cu curechi – plăcintă cu varză

Liptie – clătită cu brânză

Cucurbată – dovleac

Zamă – supă

Vereş/călbaj – caltaboș

Ai – usturoi

Groştior – smântână

Ogâcăi – castraveți

Poprici – ardei

Scoacă – brânză dulce de vaci

Țucur – zahăr

Pancove – gogoși

ribizli – coacaze rosii

cărălabă – gulie

păstăi de sordit – supa cu pastari

răntaș – amestec pentru a ingrosa supa

corfior răntălit – conopida pane

cotlete – pârjoale

turtă cu mere – prajitură cu mere

ptiroște – coltunasi

cureti umplut – sarmale

hăndăburci fripte în bloadăr – cartofi copti

laște – taieței

zamă de zuciguri – ciorba de legume

macarone cu preizli – paste cu pesmeti caramelizati

paștet din hribe – zacusca cu ciuperci

buraci cu hrean – svecla cu hrean

tiftiri – racituri, terină

● Iată și câteva obiecte de bucătărie cu denumirea lor ardelenească:

Tindeu – prosop

Merindare – prosop de vase în care se învelea pâinea

Fedeu – capac de oală

Zadie – şorț

Finjeană – cană

Furchiță – furculiță

Ferie – tigaie

Oiagă – sticlă

Tepsie – tavă

Laboş – cratiță

Spor – sobă

Canceu – pahar mai mare

Ştergură – prosop

Moşini – chibrite

Blid – farfurie

Ujina – cina

Ulceauă – cană

Vailing – vas mare (de obicei din plastic)

Cander – găleată cu capac

Cantă – cană mare de apă

Coșarcă – coş

Ler – cuptor

Limbajul ardelenilor şi cuvintele pe care nu le înţelegi dacă nu eşti din zona Clujului ....

◇◇◇ Regionalisme din Ardeal și Banat ◇◇◇