***

 Supernovă 

Toate gândurile mele nu-s decât în poezie 

Mă inspir din praf de stele și din ce n-a fost să fie !

Eu nu iau păreri în seamă de la cei ce mă acuză 

Nu mă ascund și nu mi-e teamă să dau lumii încă o muză!

Dar când sufletul trăiește numai în dezamăgire 

Pune punct și se oprește vărsând lacrimi în neștire!

Nu mai simt vreo adiere,nu mai simt nici dor nebun 

Trăiesc clipa cu durere și tristeții mă supun !

Las tăcerea să mă alinte ,între vise fac popas

Sunt maestru în cuvinte ,doar atât mi-a mai rămas!

Fără glas aștern o slovă și presar în ea talentul

Sufletul mi-e supernovă ce n-a înțeles prezentul !

Sunt o stea care întrece azi întregul univers

Și durerea mă petrece transformată în dor neșters,

Strălucesc cu înverșunare,nu am limite impuse 

Muza mea în prezent răsare din iubirile apuse !

Știu că această strălucire în timp o să mă omoare 

Și vărs lacrimi în neștire și mi-e frică de uitare !

Însă am să țin orbita fără să mă zvârcolesc 

Ca să -mi fie reușita un izvor nepământesc!

Sunt străin de această lume mor puțin câte puțin

În explozii fără nume muze calea îmi ațin!

Dar eu sunt o strălucire ce se îndreaptă către moarte 

Rece sunt și în iubire sunt doar amintiri deșarte !

Supernovă în galaxie,pe pământ nu fac popas 

Mă strecor în poezie să -mi strig muza fără glas !

Ea rămâne neștiută încărcată cu amor 

Și iubirea mi-o împrumută să devin nemuritor!

Dogaru Adi ianuarie 2023