După ploi
- Nichita Stănescu🌹
Aruncă-ți văpăile negre din gene
Hotarul din tine și mersul alene,
Dă-mi mâna și hai să fugim din hotare
Copila mea dragă, e soare, e soare...
Noroiul cărării de-ți scuipă despoiul
Nu pasul, ci ochiul ți-atinge noroiul
Și nu-ntoarce geana să vadă,rebel
Cald sângele nostru cum tremură-n el.
Privirile dacă ți-s arse de soare
Nu ochiul, ci drumul sub talpă te doare
Și nu-ntoarce geana să vezi prin noroi
Nici umbrele noastre cum fug după noi.
Dă-mi mâna și hai să fugim înainte
Copilă mlădie, copilă fierbinte
La capul cărărilor șerpuitoare
E soare în ierburi, în ramuri e soare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu