$$$

 În inima Carpaților de Curbură, la granița dintre județele Brașov și Covasna, se află una dintre cele mai spectaculoase lucrări feroviare din România: Tunelul Teliu. Construit în perioada interbelică, acest tunel nu este doar o cale de trecere prin munte, ci o adevărată moștenire tehnică și culturală. Cu o lungime de 4.369 metri, este cel mai lung tunel de cale ferată din țară, săpat direct prin masivul Brețcu. Portalul său, realizat din piatră masivă, amintește mai degrabă de o fortăreață medievală decât de o construcție industrială, atrăgând prin arhitectura sobră și solidă.

🔷 O provocare tehnică a epocii interbelice

Construcția tunelului a început în anii 1920 și a durat aproape un deceniu. Într-o epocă fără tehnologie modernă de forare, muncitorii au săpat manual kilometri întregi de stâncă, folosind explozibili, târnăcoape și lopeți. Tunelul a fost gândit ca parte a liniei Întorsura Buzăului – Brașov, o cale ferată esențială pentru transportul de persoane și marfă între sud-estul Transilvaniei și Muntenia. Efortul ingineresc a fost colosal, dar rezultatul a fost pe măsură: o rută feroviară sigură, protejată de munte, funcțională indiferent de condițiile meteorologice.

🔷 Simbol al unei epoci de aur a ingineriei românești

În perioada sa de glorie, Tunelul Teliu era o parte vitală a rețelei feroviare românești. Trenurile care traversau acest pasaj subteran duceau lemn, sare, cărbune și pasageri între regiuni greu accesibile. Era văzut ca un simbol al progresului și al curajului tehnic românesc, fiind una dintre cele mai lungi și dificile lucrări feroviare din Europa de Est la acea vreme. Tunelul era prevăzut cu zidărie din piatră și sistem de ventilație, iar întreținerea sa era considerată o prioritate strategică.

🔷 De la utilitate la uitare

În ultimele decenii, odată cu scăderea interesului pentru transportul feroviar local și lipsa investițiilor, linia prin Tunelul Teliu a fost tot mai puțin folosită. Trenurile de călători au fost suspendate, iar infrastructura s-a degradat. Cu toate acestea, tunelul a rămas intact, cu întreaga sa structură de rezistență și cu acel aer misterios care atrage astăzi fotografi, pasionați de istorie și exploratori urbani. Devenit monument istoric, Tunelul Teliu încă are potențialul de a renaște, fie prin reactivare turistică, fie ca obiectiv cultural de interes național.

🔷 Un monument ascuns în pădure, dar nu uitat

Astăzi, Tunelul Teliu nu mai are ecoul trenurilor care-l traversau zilnic, dar stă mărturie vie a unei epoci în care ingineria era pasiune, curaj și viziune. Cu vegetația crescând în jurul său și liniștea pădurii coborând peste șine, tunelul pare o relicvă din alt timp. Totuși, el continuă să fascineze, mai ales când e descoperit de cei care încă mai caută poveștile nevăzute din spatele construcțiilor uitate. Tunelul Teliu nu este doar o galerie feroviară – este o lecție de istorie și un omagiu adus îndrăznelii tehnice românești.