,,Baba Iaga a făcut un ou", Dubravka Ugrešić 357 de pagini
Am cumpărat cartea asta pentru că m-a intrigat titlul și coperta. Pur și simplu m-a atras ca un magnet și am vrut să descopăr povestea din spatele acestui titlu amuzant.
Cartea spune povestea sau mai bine spus reia mitul Babei Iaga, o figură mitologică feminină puternică, ciudată și marginalizată, și o îmbină cu realitatea vieții femeilor din Europa de Est de astăzi.
Scriitoarea croată face o treabă minunată îmbinând basmul cu realitatea, creând personaje interesante și treceri fluide de la o poveste la alta.
Odată cu această carte am aflat de un mit slav și anume că Baba Iaga este o vrăjitoare care trăieşte într-o casă construită pe picioare de găină şi răpeşte copii mici.
Romanul este structurat în trei părţi, dar fiecare poveste face trecerea către aceeași lume de basm, unde folclorul și mitologia se împletesc armonios. Chiar m-au impresionat paginile în care Ugrešć face o trecere în revistă a unor mituri luate de la diferite popoare și în care Baba Iaga este prezentată în tot felul de ipostaze. Nu intru în detalii, vă las pe voi să le descoperiți cu atenție și răbdare.
Prima parte se prezintă sub forma unei confesiuni în care o scriitoare își analizează relația cu propria mamă a cărei memorie se află în declin scoțând la iveală temerile legate de moarte și îmbătrânire. Din fraze se degajă un aer de tristețe apăsătoare în fața curgerii inexorabile a timpului. Suntem pur și simplu neputincioși în fața morții, simțim cât de fragil devine corpul uman, mai ales cum unele femei pe măsură ce îmbătrânesc ajung marginalizate de cei dragi și de societate.
A doua parte ne introduce într-o lume mai dinamică și anume la un sanatoriu pentru femei în vârstă. Le cunoaștem pe cele trei prietene: Pupa, Kukla și Beba. De ce aceste nume neobișnuite? Veți afla în ultima parte, acolo unde autoarea explică pe larg motivele pentru care a ales să le numească așa pe cele trei femei. Îi cunoaștem de asemenea pe Pavel Zuna recepționerul, doctorul Topolanek, Arnoš Kozeny, un bătrân singur pe la vreo 70 de ani care ,,adora Grand Hotel N. pentru că nu era hotel, ci o metaforă a interacțiunii omului cu alți oameni" și pe maseurul Mevludin zis Mevlo. Ceea ce se întâmplă între aceste personaje și cum interacționează ele se află undeva la granița dintre realism magic, satiră și farsă socială. Răsturnările de situație și evoluția întâmplărilor sunt absolut savuroase făcând deliciul cititorului. Nu vă spun decât că aflând povestea fiecărui personaj suntem conduși pe căi nebănuite, dezvăluind niște întâmplări imprevizibile.
Ar fi multe de zis, dar mă opresc aici, cert este că această carte cu un titlu amuzant a fost o lectură reușită. Am și râs copios la anumite pasaje!
Recomand pentru că folclorul, ficțiunea și mitul se împletesc armonios într-o manieră modernă făcând din Baba Iaga un personaj malefic dar și binefăcător.
,,Dar noi? Noi mergem mai departe. Poate că sensul vieții ne scapă câteodată, însă povestea-i musai să fie spusă-n dată!"
,,Dar noi? Noi mergem mai departe. Când viața ca un pui se-mpiedică-n poiată, povestea noastră-n largul mării înoată."
,,Omenirea a fost întotdeauna obsedată de moarte, de eternitate și longevitate. Pe planul ăsta s-au dus bătălii întotdeauna, la fel ca astăzi, fiind cel mai important lucru. O armată uriașă de oameni din medicină, industria farmaceutică și cosmetică deservește o altă armată care are misiunea de-a trăi cât mai mult și de-a arăta cât mai bine. Și unii, și ceilalți sunt strâns legați, ca donatorii și primitorii de organe."
,,Viața e ca o grădină nemărginită, plină de ouă pascale ascunse. Unii își umplu tot coșul, alții nu găsesc niciunul."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu