$$$

 Anghel Saligny nu a fost doar un inginer, ci un vizionar care a schimbat fața României moderne cu mintea, curajul și credința lui în știință. A trăit într-o epocă în care România se moderniza rapid, iar Saligny a fost una dintre figurile care au dat formă concretă acelui vis de progres. Prin lucrările sale, a legat regiuni, a deschis drumuri și a adus inovație acolo unde mulți credeau că nu e posibil.

🔷 Podul Regele Carol I de la Cernavodă – cea mai cunoscută realizare a sa – a fost la momentul inaugurării, în 1895, cel mai lung pod din Europa continentală, cu o deschidere centrală de 190 de metri și o lungime totală de peste 4 kilometri. Construit peste un fluviu impredictibil, pe un teren dificil, podul a fost o demonstrație de măiestrie inginerească. Saligny nu doar că l-a proiectat, ci a avut și curajul să-l valideze personal, traversându-l cu o drezină înainte ca testele oficiale să fie făcute – un gest simbolic de încredere în propria muncă.

🔷 Inovațiile lui nu s-au oprit la poduri. A fost primul din lume care a proiectat și construit silozuri din beton armat pentru cereale, în porturile Brăila și Galați – o soluție revoluționară la acea vreme. A introdus tehnologii noi în construcția de docuri, porturi și căi ferate, gândind mereu pe termen lung și cu simțul responsabilității față de oameni și economie.

🔷 Ca ministru al Lucrărilor Publice și președinte al Academiei Române, Saligny a susținut dezvoltarea infrastructurii naționale cu viziune și rigoare. Nu a căutat gloria, ci durabilitatea. A refuzat compromisurile tehnice și a pus mereu știința în slujba binelui comun. Respectul de care s-a bucurat în rândul colegilor și al comunității științifice a fost dublat de o modestie rară.

🔷 Astăzi, Anghel Saligny este mai mult decât un nume de liceu sau de pod. Este un simbol al seriozității, al muncii temeinice și al curajului profesional, o dovadă că ideile mari pot deveni realitate atunci când sunt susținute de inteligență, voință și onestitate. Prin tot ce a lăsat în urmă, Saligny ne amintește că ingineria, atunci când este făcută cu suflet, poate deveni o formă de artă.