📜 Cuvântul uitat – Duminica vorbelor cu praf de stele✨
🔮 Cuvântul: călindar (s.m.)
📚 Etimologie cu poveste:
Cuvântul „călindar” vine, da, din „calendar”, dar nu direct și nu sec. A trecut prin:
📑latină – calendae (prima zi a lunii),
📑greacă bizantină – kalendarion (registru cu date),
📑turcă otomană – kalendar (carte de timp și superstiții),
📑slavonă și română veche –unde a devenit călindar, o bijuterie lingvistică cu sensuri magico-practice.
🔎 Ce însemna „călindar”?
Nu doar un calendar.
Ci: o carte de timp, noroc, posturi, sărbători, zodii și zile cu bătăi de cap. Un ghid popular de trăit, nu doar de numărat zile.
🧑🏻🌾Țăranii îl țineau în casă ca pe un mic oracol. Se consulta la nunți, la tăiat vițelul, la începuturi de drum.
🗣️ Expresie legată:
👉 „Se uită ca mâța-n călindar.”
📌 Adică: se uită lung și degeaba. Nu pricepe nimic, dar are o expresie poetică a confuziei.
Originea? Pisica stăpânului, privind foile de călindar, fără vreo tresărire intelectuală.
💬 Exemple adaptate:
— „I-am explicat conceptul de onestitate politică... S-a uitat ca mâța-n călindar.”
— „Fișa fiscală? O capodoperă de neînțeles. Am stat trei ceasuri cu ochii-n ea ca mâța-n călindar.”
✨ Reflecția duminicală:
Călindarul era ceasornicul cu suflet al lumii de demult.
Astăzi, avem aplicații și alerte pe telefon…
Și tot ne uităm în viață ca mâța-n călindar.
Pup, și duminică cu duh! 🌿
#mirelachindea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu