$$_

 În trecut, femeile care sufereau de anxietate sau depresie erau considerate isterice și erau trimise la un doctor specialist în așa ceva. Deși astăzi este considerat ceva absurd, în acea vreme se credea că este o tulburare legată de uter — cuvântul «isterie» vine chiar din grecescul hystera, care înseamnă "uter".

• Medici pentru emoții… feminine

Această metodă a fost aplicată mai ales în anii 1800. Soții sau tații le duceau pe femei la doctor, care, în lipsa unei înțelegeri reale a sănătății mentale, oferea tratamente ciudate, dar acceptate la acea vreme. Se prescriau băi fierbinți, regimuri de odihnă absolută (fără citit, scris sau interacțiuni sociale) și chiar internări în sanatorii. Totul pornea de la ideea că femeile nu pot face față stresului sau vieții intelectuale fără a „pica” într-o criză isterică.

• Un tratament care adâncea problema

Departe de a ajuta, aceste „tratamente” izolau și mai mult femeile, le diminuau independența și le făceau să se simtă bolnave doar pentru că aveau emoții intense. De fapt, multe cazuri de „isterie” ascundeau depresii netratate, traume sau anxietate, dar medicina vremii prefera explicații simple... și vinovăția uterului.

•O pată întunecată în istoria medicinei

Abia în secolul XX, isteria a fost eliminată din manualele de diagnostic, iar suferințele psihice ale femeilor au început să fie înțelese ca atare. Cu toate acestea, imaginea femeii „isterice” a rămas adânc înrădăcinată în cultură — o dovadă că prejudecățile medicale pot dura mai mult decât boala în sine.