$¢$

 Suntem succesul părinților noștri, al strămoșilor noștri și al familiei noastre.

Suntem în viață datorită strămoșilor noștri, bărbați și femei afectați de marile dificultăți ale vremurilor lor.

Așadar, dacă suntem în viață, este datorită lor, tuturor experiențelor, luptelor, triumfurilor, sacrificiilor lor, care de-a lungul anilor au țesut povești extraordinare de depășire și supraviețuire care au împins viața până în momentul prezent, către existența noastră și cea a copiilor noștri.

De aceea, nu ne putem tăia rădăcinile, nici nu ne putem tăia arborele genealogic, nu putem nega sau respinge istoria noastră personală și familială; trebuie să o recunoaștem, să o reconciliem și să o integrăm.

Copacul care se poate ridica sus spre cer își înfige rădăcinile ferm în pământ.

De aceea, trebuie să avem o inimă umilă și recunoscătoare față de ei, pentru că, în ciuda greutăților noastre, suntem succesul părinților și strămoșilor noștri. 

Ei, umani și imperfecți, cu resursele și abilitățile lor, au reușit să propulseze viața până în prezent, acum este rândul nostru.

Trebuie să transformăm tristețea trecutului în bucurie prezentă.

Viața ne oferă întotdeauna noi oportunități de a continua să creștem și să învățăm, de a ne transforma treptat, de a ne redescoperi scopul, de a continua să ne dezvoltăm darurile și talentele, care, în esență, sunt resursele și lecțiile pe care le vom transmite mai târziu copiilor și urmașilor noștri.

Mulțumesc, mamă, mulțumesc, tată, mulțumesc, familie, mulțumesc pentru viață. 

Ceea ce mi-ai dat este de ajuns. 

De acum înainte, voi prelua controlul și voi face viața mea demnă de glorie.

Vă văd, vă simt, vă recunosc, vă onorez, vă respect și vă iubesc exact așa cum ați fost.

Așa este.....Și așa să fie întotdeauna.....Mulțumesc.

Cu iubire, îmbrățișări de lumină și binecuvântări infinite.

Vasile Cotlet