„Cel care mă așteaptă” – romanul unei femei care devine vocea tuturor femeilor
Scris de Parinoush Saniee și interzis în Iran, acest roman ne invită să privim dincolo de ușile închise ale familiilor iraniene și să înțelegem, din interior, viața unei femei într-o societate dominată de reguli și tradiții.
Masumeh, protagonista, își spune povestea la persoana I, într-o confesiune sinceră și dureroasă. O urmărim din adolescență, prin mariajul forțat, maternitate, văduvie și sacrificii repetate, până la vârsta de aproape 50 de ani.
Încă din tinerețe, este umilită de propriii frați, care nu acceptă inteligența și sensibilitatea ei. O iubire adolescentină, aparent inocentă, o „compromite” și o scoate din rândul fetelor decente. Familia o mărită fără să-i ceară părerea. Nici nu își vede soțul înainte de nuntă, leșină la ceremonie, iar în noaptea nunții, el dispare.
Hamid, soțul, se dedică idealurilor politice. Ea – copiilor. Își sacrifică ambițiile, studiile, visurile. Devine ceea ce societatea așteaptă: mamă, gospodină, sprijin în umbră. Iar în această devenire, Masumeh încetează să mai fie doar o femeie iraniană. Devine femeia universală.
Finalul este surprinzător și dureros. Rămasă singură, cu copiii realizați, Masumeh îl reîntâlnește pe Saeid, prima iubire. Dar cei care îi stau acum în cale sunt propriii copii – cei pentru care renunțase la tot. Fiica și nora îi interzic o nouă iubire, invocând vârsta și „datoria” față de familie.
În acel moment, Masumeh înțelege că, deși le-a oferit un destin mai bun, n-a reușit să le schimbe felul de a gândi. Dacă prima dată familia a decis pentru ea, acum poate alege singură. Va avea curajul?
---
📚 Ce m-a întristat cel mai mult nu este drama femeilor din Iran, ci drama femeii, în general. Chiar și azi, în secolul XXI, sub masca emancipării, femeile poartă poveri vechi. Uneori chiar ele ajung să perpetueze ceea ce le-a rănit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu