Nu, nu e doar o „fetiță cu personalitate.”
Este o forță în devenire.
Și tu ești grădina în care învață cum să crească fără să-și înghită propria voce.
Fiica ta nu e încăpățânată. E curajoasă!
1. Lumea va fi aspră cu ea.
O va numi „dificilă”, „prea vocală”, „prea mult”.
Asigură-te că acasă nu e locul unde aude asta prima dată.
2. Când te provoacă, nu e lipsă de respect.
E prima ei încercare de a spune: și eu contez.
Nu te lupta cu ea. Fii ghidul care o învață să lupte frumos.
3. Când e furtună, tu rămâi țărmul.
Calmul tău o învață că puterea nu înseamnă să strigi.
Înseamnă să știi cine ești și să nu te pierzi, chiar și când ceilalți o fac.
4. Nu trebuie să-ți impui autoritatea.
Ești mama ei. Ești deja autoritatea.
Dar fii acea autoritate care nu e condusă de ego, ci de iubire.
5. Ascultarea oarbă nu e obiectivul.
Ci gândirea liberă, compasiunea și încrederea.
Vrei un copil cuminte? Sau o femeie care gândește cu inima și acționează cu coloană vertebrală?
6. Când trântește uși și ridică tonul, nu e „rea.”
E doar o inimă care învață să se regleze.
Nu-i închide emoțiile, învaț-o să le înțeleagă.
7. Nu-i pedepsi trăsăturile pe care societatea le aplaudă la bărbați.
Curajul, fermitatea, pasiunea , toate sunt daruri.
Nu le transforma în rușini.
8. Las-o să fie și floare, și foc.
Protejează-i blândețea, dar nu-i stinge forța.
Fetele nu trebuie să aleagă între a fi dulci sau puternice.
9. Nu pierzi controlul când nu o controlezi.
Câștigi ceva mai prețios: încrederea ei.
Și asta cere timp, răbdare și prezență.
10. Respectul nu vine din frică.
Ci din conexiune.
Din faptul că o vezi, o validezi, o auzi, o iubești.
Chiar și — mai ales — când te pune la încercare.
Nu crești doar o fiică.
Crești o viitoare femeie care va ști să se ridice și să-și spună numele cu voce tare, pentru că tu, mama ei, n-ai încercat niciodată să o faci mai mică, ci ai fost femeia care i-a dat spațiu să crească.❤️
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu