$$$

 De la ILEANA VULPESCU 

“Încolo, mă simt ca o gară. Unul vine, altul pleacă. Îți tocesc dalele, îți zgârie pereții, îți sparg geamurile. Te populează la un moment dat, apoi te lasă pustiu, să te contempli singur.”

― Ileana Vulpescu,

 Arta Compromisului

“Viaţa e mai presus de noi.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“Înfrânt se simte orice om când îşi vede mecanismul existenţial demontat şi azvârlit într-un vraf de piese, care, detaşate de complicatul lor ansamblu, devin nişte jalnice rotiţe, şuruburi şi piuliţe, pe care nu mai dai nici două parale.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“Cei în care investim ne dezamăgesc cel mai mult. E firesc. Şi totuşi, nu trebuie să ne oprim niciodată să investim. Talmudul spune să faci mereu bine, fiindcă şi de nu-ţi va fi înapoiat de cel căruia i l-ai făcut, cineva ţi-l va înapoia totuşi. E-o lege a compensaţiei”

Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“În lumea asta ai să găsești totdeauna pe altul mai sărac și mai necăjit decât tine. Să-i dai totdeauna: să nu spui: ”și eu sunt sărac și eu sunt necăjit”. Dau din ce am și din ce știu. Două gânduri să nu te părăsească niciodată: acela de-a-ți îmbogăți mintea și sufletul și gândul că suntem trecători în lume. ”Memento mori” nu era un adagiu al tristeții, nici al resemnării, ci un semnal de alarmă, care voia să te țină într-o permanentă stare de veghe: ”bagă de seamă ce faci cu viața, că nu e veșnică”.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“Era atât de rar să găsești în ochii cuiva ce căutai ,să găsești un ecou al minții tale în mintea altcuiva .”

― Ileana Vulpescu

“nu iubesti cu adevarat decat pe cine respecti.”

― Ileana Vulpescu,

 Arta conversației

“Câtă dreptate aveai, Mamă, când îmi spuneai că unei femei singure toată lumea-i aduce-aminte că e disponibilă. Și este. Fizic - mereu.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“E-atâta rutină pe lume și-atât de puțin adevăr.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“Mă-ntreb dacă echilibrul cere imperios epuizarea tuturor felurilor de dezamăgire. Cei în care investim ne dezamăgesc cel mai mult. E firesc. Și totuși, nu trebuie să ne oprim niciodată să investim. Talmudul spune să faci mereu bine, fiindcă și de nu-ți va fi înapoiat de cel căruia i l-ai făcut, cineva ți-l va înapoia totuși. E-o lege a compensației.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“La originea tuturor acțiunilor omenești se află, de fapt, ancestrala frică de moarte. Frica asta este motorul artei și-al înmulțirii oamenilor. Frica de moarte, ca de-o pieire totală și definitivă. Mai mulți sunt cei care se tem de moarte ca pieire, decât cei care se tem de moarte ca trecere spre altceva. Pe mine, acest eventual altceva mă-nspăimântă. Pe nenea Sandu nu-l sperie deloc. „Fata mea, dacă prin moarte se termină totul, de ce să te sperii? Iar dacă prin ea pășești în altă lume, lumea aia nu poate fi mai rea decât asta.”

― Ileana Vulpescu,

 Arta Compromisului

“Bătrân ești când nu te mai interesează nimic, când nu mai ești curios, când ți se pare că nu te mai interesează nimic, când nu mai ești curios, când ți se pare c-ai văzut totul și că nimic nu tem mai poate bucura. Asta-nseamnă să fii bătrân. Să nu te mai poți bucura.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta Compromisului

“Eu rămân la părerea că momentul cel mai important al vieții este momentul în care-ți dai seama cine ești.”

― Ileana Vulpescu, 

Candidaţii la fericire

“Modele vin și trec. O să treacă și asta a buricelor la vedere și a mini-jupelor. În Renaștere a fost o vreme când, mai ales la teatru, femeile purtau rochii din care le ieșeau complet țâțele, celor care le-aveau frumoase - asta se-nțelege. Astăzi nu se mai ține seama de-a arăta numai ce e frumos. Astăzi se poartă „dezinhibarea”. Arăți ce ai, nepăsându-ți că e frumos sau nu. Mini-jupele-ți oferă și picioare de sculptat, dar și burlane, stâlpi de telegraf, sau „ciocănele” de găină subnutrită. Moda vine și trece fără urme de neșters. De neșteres este incultura, disprețul pentru gramatică, pentru istorie, pentru limbă, pentru dicționare; este pauperizarea intelectuală.”

― Ileana Vulpescu

“Tudore, depinde ce te desparte de omul cu care vrei să te-mpaci. Faptul că partenerul tău, la un moment dat, ți-a preferat pe altcineva nu este un motiv să te oprească să te-mpaci. Aici n-ai de înfrânt decât un orgoliu de natură mai mult socială. Dacă însă omului cu care vrei să te-mpaci îi găsești uman niște defecte pe care nu i le poți tolera, e mai bine să nu mai încerci să peticești oala.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“Toată viaţa nu facem altceva decât să interpretăm cuvinte. Noi - pe-ale altora, alţii - pe-ale noastre. Şi cum să nu te gândeşti la ele, cum să-ţi fie indiferente, când urmele lor sînt de neşters? "O faptă rea se-ndreaptă printr-o faptă bună, o vorbă rea nu se-ndreaptă prin nimic", spune-un moralist de-al meu.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“E greu să-i explici cuiva și chiar ție însuți de multe ori ți-e greu să-ți explici de ce simți nevoia să stai de vorbă cu un anume om, să te-apropii de el și nu de altul.”

― Ileana Vulpescu, 

De-amor, de-amar, de inimă albastră

“Absența fizică a cuiva important în viața noastră ne face să-l abstractizăm în două feluri: să-l estompăm până la nimicire - cazul obișnuit - sau să-l păstrăm, amplificându-l unidimensional.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“Pentru moment nu-mi doresc nici să mă mărit, nici să am copii. Ca să-ți dorești sau nu o familie contează, cred, ce idee ți-ai făcut despre familie, de la părinții tăi... Ai mei... Și pe urmă... pe urmă, vorba e dacă-ți găsești un om potrivit, să-mparți viața cu el, să dorești să ai copii cu el... nu doar ca să fii „în rândul lumii”.”

― Ileana Vulpescu, 

De-amor, de-amar, de inimă albastră

“Dac-ar fi întrebat-o cineva de ce, n-ar fi știut să spună. Așa se-ntâmpla ori de câte ori o apuca plânsul. Nu știa să spună de ce. Fiindcă ea nu plângea niciodată pentru ceva anume. Trecuse peste multe motive, peste multe și grele, și nu-i picase o lacrimă. Și, deodată, când justificarea imediată, cauza lipsea dintre evenimentele recente, o apuca un plâns de se sfârșea lumea. Plânsul ei era, de fapt, ca pentru mulți alții, un prag al acumulării. O stare cantitativă care ducea la o altă calitate.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“Pentru gând nu există ireversibilitatea timpului. Gândul te poate proiecta într-un viitor, de obicei ipotetic, uneori chiar într-unul care se adeverește. Pentru gând, prezentul și trecutul sunt simultane.”

― Ileana Vulpescu, 

De-amor, de-amar, de inimă albastră

“Nu-mi place să vorbesc tern, ca-ntr-un raport. Totdeauna amestec gluma cu seriosul. Să știi că nu-mi bat joc niciodată de nimic și de nimeni. În viața mea nu mi-am bătut joc de nimeni și de nimic. Pentru mine, limba este ca o ființă cu care glumesc, mă joc, din care vreau să scot tot ce pot. N-o las să lenevească și să dospească. O trag de-o ureche, îi dau un bobârnac și-n același timp am un mare și neclintit respect pentru ea! Nu uit că e singurul sistem de semnalizare cu-adevărat uman.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“Natalia, ne pierdem Țara-n fiecare zi, prin abandonarea tradițiilor, prin ridiculizarea trecutului, prin desconsiderarea a tot ce-am prețuit noi: respectul pentru ce ne-au lăsat strămoșii, pentru familie, pentru cei care s-au străduit să lumineze mintea și sufletul acestui popor.”

― Ileana Vulpescu, 

De-amor, de-amar, de inimă albastră

“Nimic mai previzibil decât oamenii nestatornici.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“Un lucru însă a reușit să facă Mama din mine și să fac și eu din mine: un om care are-o mentalitate de om de cultură: respect pe cel care-o creează, respect pe cel care-o răspândește, respect pe cel care-o respectă. De când e lumea și pământul, există o categorie sufletească de oameni puși pe căpătuială, pentru care banul e mai presus de orice, e singura valoare-n care cred și căreia i se-nchină, pentru că - ce e drept nu-i păcat! - banul e cel mai bun prieten, cel mai bun protector, el n-are miros și deschide toate ușile. Și cum omul - spre deosebire de-animale, mănâncă mai mult decât pentru a-și astâmpăra foamea, bea mai mult decât pentru a-și astâmpăra setea, face amor nu numai pentru a-și reproduce specia, ucide cu premeditare fără să-și mănânce victima - acumulează mai mult decât ar avea nevoie chiar pentru un trai îmbelșugat, e rapace pentru că acumularea îi dă senzația de siguranță și de superioritate asupra altuia. Asta dovedește cât de puțin evoluează mentalitatea oamenilor. Printre-acești cumularzi de bunuri materiale sunt unii care-au trecut prin război, prin bombardamente, prin cutremure, prin revoluție, prin tot ceea ce-și demonstrează că poți pierde totul într-o clipă, și n-au învățat nimic.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“Când smulgi o rădăcină, nu se poate să nu scoţi şi pământ cu ea. Odată cu cei pe care-i alungi din inima ta, care încă palpită de durere, azvârli şi bucăţi vii din tine.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“Între doi oameni care alcătuiesc - sau vor să alcătuiască - un cuplu trebuie să se potrivească multe lucruri. Dacă la unele dintre potrivelile-astea se mai poate lua de ici și pune colo, una este însă indispensabilă și fără tocmeală: concepția despre lume.”

― Ileana Vulpescu, 

Arta conversației

“În același timp, din privirea ei lucidă și tăioasă, care mătura orice urmă de lirism, înțelegeam că Ileana Sachelarie nu era un om care să poată fi prostit. Îți crea, cu bunăștiință, iluzia că putea fi prostită, uneori poate că-și crea chiar ei iluzia asta - fiindcă, la un moment dat, lipsa oricărei iluzii începe să te obosească, dar, de fapt, pe un fond de bunătate adevărată, logică, acest dușman de moarte al euforiei, țâșnea din ființa ei: un recif într-o mare liniștită și netedă ca o farfurie de supă.”

― Ileana Vulpescu,

 Arta conversației

“Doamne, ori schimbă-ne mintea şi lasă lumea aşa cum e, ori schimbă lumea şi lasă-ne mintea pe care ne-ai dat-o: ca să pricepem şi noi ceva”

― Ileana Vulpescu, 

Carnetul din Port-Hart

“Doar defectele ne rămân trainice şi de neclintit ca stâncile. Calităţile ne lasă, obosesc de convieţuirea cu-acelaşi om”

― Ileana Vulpescu, 

Carnetul din Port-Hart