***

 FERICIREA 

Fericirea?

În suflet, o rază de soare,

În gând, o dulce alinare...

Fericirea?

Poate, o picătură de iubire,

Poate și o mică amăgire...

Fericirea?

Dulci amintiri ale tinereții,

Străluciri în zorii dimineții...

Fericirea?

Suspine de dragoste și dor, 

Plutiri pe aripi de condor...

Fericirea?

Un vals în balurile la castel,

Un mugur alb de ghiocel...

Fericirea?

Este cerul luminat de stele,

Cu luna strălucind prin ele...

Fericirea?

Un buchet de lăcrămioare,

Trezind în ochi inrourare...

Fericirea?

Vise in parfum de trandafiri,

Pitite in povești și povestiri...

Fericirea?

Din cer, binecuvântări divine,

Pe pământ, daruri creștine.

Elena Cășeriu 

4 ianuarie 2025

***

 Katia

Costel Bădoi 

Îți amintești Berlin, frunzele-n vânt plecate, 

Veștile din război, viețile secerate ?

În Alexander Platz sub o tragică lună

Omenirea visa doar o lume mai bună,

Eram tineri, iubeam și lieduri din Schumann 

Îndulceau viața ta și sufletu-mi sărman,

Arareori ningea ca printr-un vis fugar

Și spre tavan urcau aburi din samovar,

N-am crezut un destin atât de răvășit 

Ca și clipa să-și dea și obștescul sfârșit,

Sub suflul bombelor am iubit împăcat 

Ochii tăi de mărgean, chipul tău delicat,

Viața ce mi-a surâs ca o ferice stea

Și infernul pe străzi ce prin morți ne privea…

Lângă banca din parc teiul ce ne-a iubit

De frică și de frig demult a-ncărunțit,

Ca și tine-și simte orele numărate…

Îți amintești Berlin, frunzele-n vânt plecate ?

***

 ZEIȚĂ

Ți-aș țese covor din flori

Să ți-l întind pe la picioare.

Când te trezești dimineața în zori

Să calci pe el cu tălpile goale.

Să simți parfum de fericire 

Când treci peste a lor petale.

Să-ți fie inima împletită cu iubire

Să nu ai nici un gram de supărare.

Să strângi în mâini mărgăritare 

Și să le-arunci în sus de bucurie.

Să-ți fie sufletul umplut cu veselie

Și zâmbete s'-aduni din orice floare.

Să mergi agale cu părul despletit

Dimineața pe alei cu multe flori.

Să privești mereu spre răsărit

Să vezi cum soarele apare după nori.

Să te alinți ,să te răsfeți la soare

Femeie dragă,cu chipul de zeiță.

Să simți în inimă parfum de floare

Și să îți pui în suflet o dorință.

Emilia Mincinoiu 

3-01-2025

***

 Buna seara!

Să tulburi tu a mea gândire

Nu știu de-i bine sau e rău,

M-ai îmbătat cu-a ta iubire,

Prin vene-mi curge amorul tău.

Nu eu pe tine te-am ales,

Nici tu pe mine, numai soarta,

Știa ce vreau și-a înțeles,

C-a mea nu ar putea fi alta.

De împreună ne-o fi fost

În cartea vieții scris destinul,

Să-l evităm nu are rost,

Căci și mai mare ne-ar fi chinul.

Pe același drum noi să plecăm

Să împărțim aceeași soartă,

Dragostea pură s-o îmbrăcăm,

Dragostea să ne fie hartă.

Să nu ne pierdem nicăieri;

-Eu doar în ochii tăi m-aș pierde,

Să las în urmă ce-a fost ieri,

Prezentul să rămână verde.

Să fim hoinari în lumea noastră,

Și să existe doar iubirea,

Să fim hoinari spre zarea albastră,

A noastre aripi, fericirea!

Autor: Răzvan Isac

***

 Dor de tine

                                            

Azi m-a trezit un gând haotic,

Un dor nebun de-ați povesti

     Că toate zilele ce trec...

     Vor fi pustii, vor fi târzii .

Azi vreau să spun cum te-am visat;

     Cu dor in gand te-am alintat,

        Erai cu gândul rătăcit,

        Cu alte vise adormit.

Tu esti Luceafăru din bolta instelată

     Văzut in gândul meu adeseori,

        Te-am răsărit... și nu odată,

     Tu ai apus spre dimineți, in zări.

     Eu am crezut in steaua mea,

      În brațul strâns ce mă ținea,

       În șoaptele spuse la tâmplă,

        Și in privirea ta cea blândă.

         Vor trece zile fară noi,

      Vor trece clipe care-apoi,

În amintiri... ca diamante-or fi păstrate,

      În praf de stele împrăștiate.

       Atâtea vise, despre noi,

Le-am fi-mpărțit cu dragoste in doi...

         Tu, ramură ce dai viață...

Eu, floare de cais ce nasc speranță.

        Iubitul meu din vise apărut,

   Te voi găsi poate-ntr-o altă viață,

Cu tine să împart iubirea mult visată,

Să-mi fi destin, să te iubesc pe viață!

Din volumul ,,Pe-o aripa de suflet frânt”

Gabriela Cecilia Cioran

***

 Mi te-ai întors iar, suflete hoinar,

Atât de obosit şi de murdar.

Pe unde-ai fost, de-mi vii acum,

Atât de plin de praful de pe drum?

Cu faţa galbenă şi suptă,

Cu părul năclăit,

Cu haina ruptă...

Departe am fost, sus, sus, departe,

Trecut-am hotarele lumii deşarte!

Sunt beat de dragostea tăriei,

Şi am gustat din vinul veşniciei.

Nu mă-treba nimic, ci stai,

Căci port pe haine pulbere din rai.

Pe tălpile şi-n palmele mele,

Port încă pulbere de stele.

Pe părul meu, pe strai,

Port încă roua crinilor din rai.

Şi ochii poartă încă-n ei,

Din strălucirea veşnicei scântei.

Sunt beat - de vinul

Sfintei bucurii!

Mai lasă-mă aşa!

Nu mă trezi!

Prin cer, departe-am hoinărit,

M-am îmbătat şi-s fericit!

Nu mă peria şi nu mă curăţi

Port pulberea seninei veşnicii

Teodosia Zorica Lascu

***

 Nu-i totuna

Nu mi-e totuna dacă timpul trece

și amândoi suntem în contratimp

cu el, cu noi, cu lumea ce petrece

cu zeii ce se plimbă prin Olimp

sau ne petrecem fiecare clipă

de parc-ar fi cea de pe urmă zi,

când mai putem zbura doar c-o aripă

și după, nu ne vom mai auzi.

Nu mi-e totuna dacă mor cu tine

ori de rămân prin lume singur cuc

și n-o să aibă cine mă susține

când eu, de dor, la tine mă reduc.

Mai bine să pășim, în doi, de mână,

prin alte vieți ori să plutim în zbor, 

în fiecare viață să rămână

povestea noastră, dulce, de amor,

cum ne-am iubit pe soare, pe furtună,

când din fereastra noastră mușca ger

și am trăit c-o inimă,-mpreună,

învăluiți, mereu, de-un sfânt mister.

versuri: Ioan Grigoraș