Nu-i totuna
Nu mi-e totuna dacă timpul trece
și amândoi suntem în contratimp
cu el, cu noi, cu lumea ce petrece
cu zeii ce se plimbă prin Olimp
sau ne petrecem fiecare clipă
de parc-ar fi cea de pe urmă zi,
când mai putem zbura doar c-o aripă
și după, nu ne vom mai auzi.
Nu mi-e totuna dacă mor cu tine
ori de rămân prin lume singur cuc
și n-o să aibă cine mă susține
când eu, de dor, la tine mă reduc.
Mai bine să pășim, în doi, de mână,
prin alte vieți ori să plutim în zbor,
în fiecare viață să rămână
povestea noastră, dulce, de amor,
cum ne-am iubit pe soare, pe furtună,
când din fereastra noastră mușca ger
și am trăit c-o inimă,-mpreună,
învăluiți, mereu, de-un sfânt mister.
versuri: Ioan Grigoraș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu