$$$

 Cetatea Făgărașului, înconjurată de un șanț cu apă, a fost asediată de 15 ori fără să fie cucerită vreodată - apoi comuniștii au transformat fortăreața de necucerit în una dintre cele mai cumplite închisori ale României.

În inima Țării Făgărașului, în județul Brașov, se înalță una dintre cele mai impunătoare și mai bine păstrate cetăți medievale din întreaga Europă de Est.

Cetatea Făgărașului. Un complex feudal fortificat, înconjurat de un șanț plin cu apă. Plus un monument care concentrează în zidurile sale aproape șapte secole de istorie românească - de la strălucire la suferință.

Construcția cetății a început în anul 1310, pe locul unei fortificații mai vechi din pământ și lemn, datând din secolul al XIII-lea. Plus a devenit, de-a lungul secolelor, un valoros monument de arhitectură militară medievală.

Pentru un călător care se apropie astăzi de Cetatea Făgărașului și vede zidurile masive oglindindu-se în apa șanțului, imaginea este una de o forță impresionantă - o adevărată fortăreață medievală desprinsă din legende.

Cetatea Făgărașului este cunoscută printr-o caracteristică remarcabilă - este "cetatea care nu a fost cucerită niciodată". Începând cu anul 1500 și până la mijlocul secolului al XIX-lea, a fost asediată de 15 ori, fără succes.

În secolul al XVI-lea, voievodul Transilvaniei Ștefan Mailat a transformat cetatea într-o adevărată fortăreață întărită. Zidurile de apărare au fost dublate în grosime. Plus au fost amenajate noi spații și săli boltite.

În secolul al XVII-lea, în vremea principilor Gabriel Bethlen și Gheorghe Rákóczi I, cetatea a căpătat forma sa actuală. S-au construit bastioane, s-au făcut etajări și transformări artistice. Plus șanțul din jur a fost umplut cu apă.

Cetatea Făgărașului are și o legătură importantă cu istoria românească. A fost reședința Doamnei Stanca - soția marelui domnitor Mihai Viteazul. Plus aici se organizau celebre baluri în vremea ei.

Doar cei care au trăit acele vremuri știu cu adevărat ce însemna să privești Cetatea Făgărașului în epoca ei de glorie - o fortăreață mândră, de necucerit, oglindindu-se în apa șanțului, loc de baluri și de putere, simbol al Țării Făgărașului.

În 1696, odată cu trecerea întregii Transilvanii sub stăpânirea Habsburgilor, cetatea și-a schimbat destinul. Austriecii au transformat-o mai întâi în cazarmă militară. Plus apoi în închisoare militară.

Anul 1721 a adus o nouă schimbare. Cetatea Făgărașului a devenit sediul Episcopiei Române Unite cu Roma. Plus a căpătat astfel o funcție religioasă importantă.

La începutul secolului XX, mândra cetate era lăsată în paragină. Dar cea mai neagră perioadă a istoriei sale abia urma să vină.

În 1948, după instaurarea regimului comunist, Cetatea Făgărașului și-a schimbat brusc destinația. Fortăreața de necucerit a fost transformată într-o închisoare politică. Plus a fost înscrisă în șirul închisorilor "gulagului" românesc.

Între 1948 și 1960, Cetatea Făgărașului a funcționat ca una dintre cele mai temute închisori pentru deținuți politici din întreaga Românie. Plus aici au fost aruncați toți cei care îndrăzneau să se opună regimului.

Pivnițele cetății - cele care odinioară păstrau proviziile - au fost transformate în celule de închisoare. Plus chiar și pentru țăranii care se revoltau împotriva colectivizării forțate.

Cine erau deținuții de la Făgăraș? Foști membri ai vechii poliții regale. Avocați. Doctori. Studenți. Plus simpli țărani care refuzaseră să accepte colectivizarea agriculturii.

Cifra exactă a celor închiși nu se cunoaște cu certitudine. Se estimează că la Făgăraș au fost încarcerați între 600 și 1.000 de deținuți politici. Plus nici numărul exact al morților nu este cunoscut.

Conform istoricilor, aproximativ 165 de deținuți politici au murit între zidurile cetății în acea perioadă. Plus cei care mureau erau înmormântați pe ascuns, în timpul nopții, în gropi comune.

Te-ai întrebat vreodată cum era pentru un țăran din Țara Făgărașului, închis în pivnițele cetății pentru că refuzase colectivizarea, să-și aștepte sfârșitul în întuneric, știind că, dacă va muri, va fi îngropat pe ascuns într-o groapă comună, fără ca familia să afle vreodată unde?

Deținuții treceau prin cele mai crunte torturi - menite să-i macine fizic și psihic. Plus mulți dintre ei nu rezistau terorii sistematice.

Cetatea de necucerit, care rezistase la 15 asedii fără să cadă, devenise acum un loc de unde, conform mărturiilor, oamenii nu mai aveau speranța de a ieși în viață.

Pe zidurile de piatră ale celulelor, deținuții au lăsat mărturii sfâșietoare. Cu mâinile lor au încrustat în piatră cruci și rugăciuni. Plus aceste urme se păstrează și astăzi.

La intrarea în cetate se află astăzi un monument închinat deținuților politici. Pe el este gravată o strofă din poezia "Imn Morților" a lui Radu Gyr - el însuși poet și fost deținut politic. Versurile vorbesc despre cei care au murit "în temniți și prigoane".

Din 1960, cetatea a încetat să mai fie închisoare. Au urmat lucrări de reparații și restaurare. Plus în 1968 s-a amenajat în cetate o secție muzeală.

Astăzi, Cetatea Făgărașului găzduiește Muzeul Țării Făgărașului "Valer Literat". O aripă a cetății este dedicată perioadei de închisoare comunistă. Plus readuce în atenție rezistența anticomunistă și poveștile cutremurătoare ale deținuților.

Din 2020, Cetatea Făgărașului a intrat într-un amplu proces de restaurare. Plus astăzi este una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale zonei, atrăgând zeci de mii de vizitatori anual.

Astăzi, când vizitezi Cetatea Făgărașului și admiri zidurile ei masive oglindindu-se în apa șanțului, e greu să ne imaginăm că această fortăreață, care nu a fost cucerită niciodată prin asalt în șapte secole, a devenit în comunism un loc de unde sute de oameni nu au mai ieșit niciodată.

Iar când te gândești că aceeași cetate a fost, pe rând, reședința Doamnei Stanca, fortăreață de necucerit, sediu de episcopie și apoi una dintre cele mai cumplite închisori ale "gulagului" românesc - înțelegi că zidurile vechi de piatră pot fi martorele tăcute deopotrivă ale celor mai luminoase și ale celor mai întunecate pagini ale istoriei unui popor.

Fortăreața de necucerit devenită temniță - Cetatea Făgărașului, construită din 1310, înconjurată de un șanț cu apă, asediată de 15 ori fără să cadă vreodată, reședința Doamnei Stanca, transformată între 1948 și 1960 într-una dintre cele mai cumplite închisori politice ale României, unde aproximativ 165 de oameni au murit și au fost îngropați pe ascuns - dovada că un zid de piatră poate păstra în el  deopotrivă gloria și cea mai adâncă durere a unei națiuni.