$$$

 Stiloul cu care generații întregi de elevi români au învățat să scrie purta un singur nume - Flaro, fabrica din Sibiu care a produs peste un milion de instrumente de scris pe an timp de jumătate de secol.

În orașul Sibiu, pe strada Râului, a funcționat timp de aproape un secol una dintre cele mai cunoscute fabrici ale României.

Flaro. Numele sub care a devenit celebră o întreagă industrie românească a instrumentelor de scris. Plus marca stilourilor cu care au învățat să scrie generații întregi de elevi români.

Înainte de orice copil din România anilor '60-'80, primul stilou adevărat purta de cele mai multe ori numele Flaro. Plus era un obiect prețuit, păstrat cu grijă, uneori transmis de la frate la frate.

Istoria începe în 1922, când la Sibiu se înființa fabrica Gratioza. Era una dintre primii producători de obiecte de scris din întreaga Românie. Plus a jucat un rol important în dezvoltarea industrială a Sibiului interbelic.

Fabrica Gratioza producea plicuri de corespondență, hârtie de scrisori și diverse produse de papetărie. Plus de-a lungul anilor și-a lărgit domeniul de activitate cu prelucrări metalice, penițe, ace de cusut și pioneze.

Calitatea produselor Gratioza era atât de bună încât fabrica a ajuns să fie furnizor oficial al Casei Regale a României. Plus plicurile de corespondență produse special pentru curtea regală sunt astăzi piese de muzeu.

Pentru un funcționar sau un elev din România interbelică, un instrument de scris de calitate era un obiect important. Plus fabrica sibiană Gratioza producea exact astfel de obiecte apreciate.

Pe lângă Gratioza, la Sibiu a mai funcționat și fabrica Artalith, care producea stilouri și creioane mecanice sub licență internațională. Plus orașul devenise treptat un centru al industriei instrumentelor de scris.

Doar cei care au trăit acele vremuri știu cu adevărat ce însemna, pentru un copil din România anilor '60, să primești primul tău stilou Flaro - era un obiect de o valoare aproape sacră, semnul că ai crescut și că ești destul de mare să scrii cu cerneală adevărată, nu cu creionul.

Schimbarea fundamentală a venit în 1948, odată cu naționalizarea comunistă. Fabrica Gratioza a fost comasată cu o altă întreprindere sibiană, Deropa. Plus noua entitate a primit numele Întreprinderea Industrială de Stat "Flamura Roșie".

În 1950, fabrica Artalith - producătoare de stilouri și creioane mecanice - a fost și ea comasată cu Flamura Roșie. Plus în 1954, utilajele întreprinderii Celuloidul din Reșița au fost preluate tot de fabrica sibiană.

Era modelul tipic al industrializării comuniste - mai multe fabrici mici private erau naționalizate și comasate într-o singură întreprindere mare de stat. Plus așa s-a format colosul industrial care avea să devină cunoscut sub numele Flaro.

Anul 1950 a fost decisiv. Atunci Flamura Roșie a început să producă primele stilouri cu adevărat românești - proiectate și fabricate integral în România. Plus era începutul unei tradiții care avea să dureze decenii.

În acea perioadă, fiecare stilou era prelucrat individual la strung. Plus unele modele erau fabricate din celuloid - materialul caracteristic anilor '50-'60. Era o muncă migăloasă, aproape artizanală.

Te-ai întrebat vreodată cum era pentru un muncitor de la Flamura Roșie din Sibiu, în anii '50, să prelucrezi la strung fiecare stilou în parte, știind că obiectul pe care îl creezi va ajunge în mâna unui elev sau a unui funcționar care va scrie cu el ani de zile? Pentru că la început, fiecare stilou românesc era practic o piesă lucrată manual.

Cu timpul, producția s-a modernizat și s-a extins masiv. În vremurile de glorie, la Sibiu se produceau peste 100.000 de stilouri și instrumente de scris pe lună. Plus peste 1,2 milioane de bucăți în fiecare an.

Flaro nu producea doar stilouri. Gama de produse era impresionant de variată - pixuri, tocuri, creioane mecanice, cutii de plastic pentru seturile de stilou și pix, truse geometrice, ace cu gămălie, agrafe de birou, andrele, croșete. Plus multe alte obiecte numite în limbajul epocii "bunuri de larg consum".

Cele mai cunoscute modele de stilouri Flaro - precum Flaro Vega și Flaro 61 - erau fabricate din plastic, în milioane de exemplare. Plus au ajuns în ghiozdanele și pe băncile a generații întregi de elevi români.

Unele stilouri marcau evenimente speciale. Un model produs la Flamura Roșie a fost gravat special pentru "Festivalul Mondial al Tineretului - București 1953". Plus alte modele comemorau diverse momente importante ale epocii.

Exista chiar și un stilou "Flaro DACIA" cu care, conform documentelor, a semnat președintele Nicolae Ceaușescu. Plus stilourile românești au ajuns să fie folosite la cele mai înalte niveluri ale statului.

Pe lângă Flaro din Sibiu, în România comunistă au mai existat și alți producători de instrumente de scris - întreprinderea "Drum Nou" din București, întreprinderea "Chimica" din Cluj, plus "Archimet" tot din Sibiu. Plus împreună au asigurat instrumentele de scris ale unei țări întregi.

Stiloul era, pentru elevul român din comunism, un obiect cu o încărcătură aparte. Învățai să scrii caligrafic cu el. Plus aveai grijă de el, îl umpleai cu cerneală dintr-o sticluță, foloseai sugativa pentru a absorbi excesul.

După 1990, industria românească a instrumentelor de scris a intrat în declin. Spre deosebire de fabrici din alte țări vecine care au continuat să producă stilouri și pixuri, fabricile românești nu au reușit să se adapteze la concurența produselor ieftine din import.

Flaro a continuat totuși să existe, transformându-se. Compania s-a reorientat treptat către producția de componente pentru industria auto, industria electrotehnică, papetărie și articole de uz gospodăresc. Plus a supraviețuit acolo unde multe alte fabrici comuniste s-au prăbușit.

În 2025, după aproape un secol de funcționare la Sibiu, Flaro și-a anunțat mutarea activității la Mediaș și Dumbrăveni. Plus pe fosta platformă industrială din Sibiu urmează să se dezvolte un proiect imobiliar rezidențial.

Cele patru clădiri istorice de pe platforma Flaro - inclusiv fosta fabrică Gratioza din 1922 - urmează să fie restaurate și conservate. Plus astfel, memoria celei mai cunoscute fabrici de stilouri a României va fi păstrată.

Astăzi, când scriem aproape totul pe tastatură și ecran, e greu să ne imaginăm că a existat o vreme când primul stilou Flaro era unul dintre cele mai prețuite obiecte ale copilăriei - simbolul trecerii de la creion la cerneală, de la copilăria mică la statutul de elev adevărat.

Iar când te gândești că fabrica sibiană a produs peste un milion de instrumente de scris pe an timp de jumătate de secol - stilouri cu care generații întregi de români au învățat să scrie, au dat examene, au semnat primele documente importante ale vieții lor - înțelegi că Flaro nu a fost doar o fabrică, ci o parte din memoria colectivă a întregii țări.

Cea mai cunoscută fabrică de stilouri a României - Flaro din Sibiu, cu rădăcini în fabrica Gratioza fondată în 1922 și furnizoare a Casei Regale, producătoare a peste un milion de instrumente de scris pe an, stilourile Vega și Flaro 61 cu care au învățat să scrie generații întregi de elevi - dovada că până și cele mai mici obiecte de zi cu zi  pot deveni, peste timp, simboluri ale unei întregi epoci.