&&&

 La mulți ani, 

MEDEEA MARINESCU!

      (27 mai 1974)

Mirabela a crescut. Și a devenit Medeea.

S-a născut pe platoul de filmare. Nu metaforic — literal. Tatăl ei era operator de imagine, mama — machieuză. Copilăria și-a petrecut-o la Buftea, între aparate de filmat, reflectoare și decoruri.  

„Șansa mea a fost că m-am născut pe platourile de filmare, că am trăit în lumea asta, că am fost obișnuită cu ea, că mi-a plăcut și n-am avut niciodată trac."  

Trac nu. Dar provocări — câte a vrut.

La trei ani — primul film. La șase — Maria Mirabela. Ion Popescu Gopo o alinta pe platou „analfabeta" — pentru că nu știa să citească scenariul. „Da, pentru foarte mulți voi rămâne Mirabela. Marea provocare pentru mine a fost să schimb porecla în renume. Și, la un moment dat, cei care mă strigau pe stradă «Mirabela» să îmi cunoască și numele adevărat. Și după niște ani am și reușit."  

A muncit pentru asta. Rol cu rol. An cu an.

A jucat în franceză, aruncată într-un ocean în care nu știa să înoate. 

I s-a sugerat să rămână în Franța. S-a întors în România. Unii oameni știu exact unde le e locul.

Notorietatea nu a schimbat-o. Este modestă, se bucură de tot ceea ce îi oferă fiecare zi și mai are încă în privire gingășia Mirabelei. 

A găsit împlinire profundă în familie – căsătorită cu George Dăscălescu, are doi băieți care reprezintă „oaza ei de fericire”. A reușit să îmbine maternitatea cu pasiunea pentru actorie și chiar pentru muzică (jazz)

Astăzi, la  52 de ani, Medeea rămâne o prezență elegantă, caldă și autentică pe scenele românești – o actriță care a crescut sub ochii noștri, de la fetița cu ochi mari la o femeie împlinită .

Respect!

CULTURA  CURIOZITATI GANDURI