&&&

 Memorie Artistică

 ȘTEFAN BĂNICĂ SR.

A trecut prin trei infarcturi, pierderi grele, dar publicul nu a știut. Pe scenă era lumină, acasă era tăcere. Îi mureau soția, mama, fratele, iar el a doua zi se întorcea la repetiții. Fiul său, Ștefan Bănică Junior, spunea că era un om care iubea viața, dar își ascundea necazurile.

Născut în 1933, la Călărași, fiu al lăutarului Drăgan Costandache Bănică, a crescut cu muzica în sânge. Tatăl îl voia avocat, însă el a ales scena și a absolvit Institutul de Teatru în 1955. A fost remarcat de Radu Beligan și a jucat la teatre importante din București, devenind un actor pe care publicul îl recunoștea imediat.

Pristanda i-a rămas emblematic — nimeni nu a numărat steagurile mai nostim. A strălucit în filme precum Nea Mărin miliardar sau Brigada Diverse, iar în revistă a format un cuplu memorabil cu Stela Popescu. Cânta cu aceeași naturalețe cu care juca: Hei, coșar, Gioconda se mărită, Cum am ajuns să te iubesc — melodii care au rămas.

Viața lui personală a fost însă plină de pierderi. Prima soție a fost ziarista Sanda Vlad-Liteanu, mama lui Junior. Apoi s-a recăsătorit cu Irina, cu care a avut un al doilea fiu, Alexandru Silviu. Irina a murit în 1985, iar Alexandru într-un accident în 2001. Seniorul nu a mai apucat să trăiască această ultimă tragedie — a murit în 1995, la 61 de ani, în urma celui de-al treilea infarct.

Spunea despre sine că vrea doar să dăruiască oamenilor un surâs. Și a făcut-o până la capăt. Astăzi numele lui îl poartă un festival, o stradă și un fiu care a moștenit esențialul — dragostea pentru scenă.

CULTURA CURIOZI TATI GANDURI