***

 În memoria tatălui meu........

VĂ SIMT… 

 Mă-ntorc adeseori la voi 

 În satul meu de altădată, 

 Iar lacrima din ochii mei 

 Se pierde-n firele de iarbă. 

 Unde sunteți, unde v-ați dus ? 

 Voi dragi fiinte din copilărie  

 Că niciodată nu mi-ați spus 

 Că-mi va rămâne ulița pustie. 

 Vă caut urma prin țărână 

 Că iarba s-a uscat de mult, 

 Aș vrea o ultimă fărâmă 

 Din dimineața unui veac trecut. 

 Aș vrea să simt sub talpă iarba 

 Pe care-am mers atât de des copil, 

 Și să-i aud măicuței șoapta 

 Ce mă-ndemna să mă închin. 

 Va simt aici... dar voi nu sunteți 

 Sau poate ochii mei nu văd, 

 Și undeva v-aud cum plângeți 

 Că ați făcut din lacrimă cuvânt. 

 Ce tristă-i curtea părintească 

 Poarta grădinii scârțâie în vânt, 

 Parcă te văd pe tine tată 

 Și-mi simt o lacrimă curgând. 

 Privesc spre casa bătrânească ,

 Sunt doar păianjeni la ferești, 

 Măicuța încă mă așteaptă, 

 Dar tu tăicuță nu mai esti… 

 autor...DORIN DUMITRIU.