**"

 Azi spune-mi, te iubesc Ioan

Azi lumea-mi spune: La mulți ani, Ioan!

Și mă înalț pe cer, de fericire,

dar totuși vreau, la început de an,

gurița ta, în semn de prețuire!

De ziua mea ce-ar trebui să fac,

când toate gândurile sunt la tine? 

Pân’ ai s-ajungi, te-aștept și mă prefac

că mâna mea, de mâna ta se ține! 

Eu mă gândesc, că dacă te visez,

poți fi aici și-am să-ți citesc pe buze

cum toată fantezia mi-o tratez

la pieptul celei mai frumoase muze.

Așa fac noaptea-ntreagă, când mai vreau

să gust un strop din farmecele tale

ori însetat de tine să te beau,

cum zeii beau nectarul din petale.

De ziua mea, te vreau, că doar visând

te pot cuprinde-n brațe pân’ la moarte,

iar dacă mor o fac cu tine-n gând

și visurile mele nu-s deșarte!

Coboară, azi, din visul meu, spontan,

să-ți simt tandrețea cum mă împresoară,

când spui în taină: Te iubesc Ioan,

chiar dacă toată lumea o să moară!

Și eu am să-ți răspund, cumva, la fel

să simți în piept întreaga mea iubire

și-am să-ți pictez cu slove un pastel

să nu-ți strivesc deloc din strălucire.

versuri: Ioan Grigoraș